2 intrări
86 de definiții

Explicative DEX

SOVÂRF, sovârfi, s. m. Plantă erbacee perenă aromatică, cu tulpina păroasă, cu flori roșii-purpurii, folosită la vopsit și în farmacie; savur (Origanum vulgare). [Var.: sovârv, șovârf s. m.] – Din sb. suhovrh.

SOVÂRV s. m. v. sovârf.

SOVÂRV s. m. v. sovârf.

ȘOVAR s. m. 1. Nume dat mai multor plante: a) plantă acvatică cu frunze plutitoare și cu fructe în formă de măciucă (Sparganium ramosum); b) plantă erbacee din familia gramineelor, cu paiul subțire și aspru, cu flori mici, verzi (Poa trivialis); c) papură; d) rogoz. 2. Fân cu mult rogoz. [Var.: șuvar s. m.] – Din ucr. šuvar, sb. ševar.

ȘOVÂRF s. m. v. sovârf.

ȘOVÂRF s. m. v. sovârf.

ȘUVAR s. m. v. șovar.

ȘUVAR s. m. v. șovar.

slotovâr sm vz sovârf

solovaerv sm vz sovârf

solovâc[1] sm vz sovârf

  1. Variantă care nu figurează la intrarea principală. — gall

solovâr sm vz sovârf

solovârc sm vz sovârf

solovârf sm vz solovârf[1] repeat

  1. Probabil trimite la sovârf. — gall

solovârv sm vz sovârf

solover sm vz sovârf

solovero sm vz sovârf

soloverv sm vz sovârf

solovor sm vz sovârf

sovabârv sm vz sovârf

sovavaerv sm vz sovârf

sovavârf sm vz sovârf

sovâr sm vz sovârf

sovârc sm vz sovârf

sovârf sm [At: ANON. CAR. / V: ~rv, (îrg) solovârc, solov~, solovârv, (înv) sovabârv, sovavaerv, sovurc, solovaerv, solover, solovero, soloverv, solovor, (reg) sovâr, sovârc, sovav~, sovov~, sovovârv, solovârc[1], solovâr, slotovâr, sufulf, sufulg, sufulv, suveivârv, suvalf, șolov~[2], șo~, șovârv, șovov~[3], țo~ / Pl: ~i / E: scr suhoverh] (Bot) 1 (Șîc ~roșu) Plantă erbacee aromatică, meliferă din familia labiatelor, cu tulpina dreaptă și păroasă, cu frunze ovale, cu flori mirositoare roșii-purpurii folosită drept colorant în industria casnică țărănească sau în medicina populară, datorită proprietăților ei diuretice și sudorifice Si: (reg) broască, budeană, busuioc-de-pădure, busuiocul-feciorilor, dost, forostău, maghiran, milot, rigan, stropan, trifoiște, vârf (Origanum vulgare). 2 (Trs; Buc) Pălăria-cucului (Geranium phaeum). 3 (Reg) Pliscul-cocoșului (Geranium lucidum). 4 (Reg) Năprasnică (Geranium robertianum). 5 (Reg) Priboi1 (Geranium rotundifolium). 6 (Reg) Fratele-priboiului (Geranium silvaticum). 7 (Reg; îf solovârv) Drobușor (Isatis tinctoria). 8 (Trs; îf sovavârf) Gălbenele (Lysimachia punctata). 9 (Reg; îf solovâr) Izmă-creață (Mentha verticillata). 10 (Reg; îf șovârf) Rogoz (Carex). 11 (Reg) Sulfină (Melilotus officinalis). 12 (Reg) Sulfină-albă (Melilotus albus). 13 (Înv; îf solover, soloverv) Roibă1 (Rubia tinctorum). 14 (Trs; îf șovovârf) Volovatic (Swertia perennis). 15 (Reg; îf țovârf) Garoafă (Dianthus caryophyllus). 16 (Reg; îc) Sufulf- (sau suvulv-, suvulf-) vânăt Sulcină-albastră (Trigonella caerulea). 17 (Reg; îc) ~-galben Pojarniță (Hypericum perforatum).

  1. Se repetă. — gall
  2. Variantă care nu figurează ca intrare principală. — gall
  3. Variantă care nu figurează ca intrare principală. — gall

sovârv sm vz sovârf

sovovârf sm vz sovârf

sovovârv sm vz sovârf

sovurc sm vz sovârf

sufulf sm vz sovârf

sufulg sm vz sovârf

sufulv sm vz sovârf

suvaivârv[1] sm vz sovârv

  1. În definiția principală figurează suveivârv. — gall

suvulf[1] sm vz sovârf

  1. În definiția principală figurează suvalf. — gall

șovar [At: GCR I, 355/29 / V: (reg) ~văr, șuv~ sn, ~văr, șuhar s, șuvăr s, șuvară sf / Pl: ~uri sn / E: ucr шувар, srb sevar] 1 sm (Bot; pop) Papură1 (Typha angustifolia). 2 sm (Bot; pop) Papură1 (Typha latifolia). 3 sm (Bot; pop) Trestie (Phragmites communis). 4 sm (Bot; pop) Pipirig (Scirpus palustris). 5 sm (Bot; pop) Rogoz (Carex silvatica). 6 sm (Bot; pop) Rogoz (Carex pilosa). 7 sm (Pop) Plantă acvatică cu frunze plutitoare și cu fructe țepoase, în formă de măciucă (Sparganium ramosum). 8 sm (Pop; șîc -de-munte) Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina subțire și dreaptă, cu frunze înguste și flori mici, verzi sau nuanțate cu violet, care crește prin fânețe și locuri umede (Poa trivialis). 9 sm (Bot; pop) Trestie-de-câmp (Calamagrostis epigeios). 10 sm (Bot; pop) Capul-șarpelui Echium rubrum). 11 sm (Bot; Trs) Varga-ciobanului (Dipsacus silvester). 12 sm (Bot; Trs; îf șuvar) Stânjenel (Iris germanica). 13 sm (Bot; reg) Iarbă-albastră (Molima coerulea). 14 sm (Pop; șîc ~-mare sau tăios) Plantă erbacee de pe marginea lacurilor și a mlaștinilor, de culoare verde-cenușie, cu tulpina înaltă până la 2 m, cu frunze lungi și flori roșcate în formă de spic Si: (reg) șovăreață (Cladium mariscus). 15 sm (Bot; reg; îc) ~var-sălbatic Crin-galben (Hemerocallis fulva). 16 sn (Ban; Trs) Fân cu mult rogoz Si: (reg) șovarcă (1). 17 sn (Trs) Loc unde crește șovar (1-15). 18 sn (Mol) Loc unde a ars o pădure și pe care crește șovar (1-15).

șovăr sn vz șovar

șovâr s vz șovar

șovârf sm vz sovârf

șovârv sm vz sovârf

șuhar1 s vz șovar

șuvar sn vz șovar

șuvară sf vz șovar

șuvăr s vz șovar

țovârf sm vz sovârf

SOVÂRF, sovârfi, s. m. Plantă erbacee perenă aromatică, cu tulpina păroasă, cu flori roșii-purpurii, întrebuințată la vopsit și în farmacie; savur (Origanum vulgare). [Var.: sovârv, șovârf s. m.] – Din scr. suhovrh.

ȘOVAR s. m. 1. Nume dat mai multor plante: a) plantă acvatică cu frunze plutitoare și cu fructe în formă de măciucă (Sparganium ramosum); b) plantă erbacee din familia gramineelor, cu paiul subțire și aspru, cu flori mici, verzi (Poa trivialis); c) papură; d) rogoz. 2. Fân cu mult rogoz. [Var.: șuvar s. m.] – Din ucr. šuvar, scr. ševar.

SOVÎRF, sovîrfi, s. m. (Și în forma sovîrv) Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori mirositoare roșii-purpurii, întrebuințată în industria casnică la vopsit; crește prin locuri însorite și prin tufișuri; pînă în regiunea alpină (Origanum vulgare). Se întrebuințează... la fierberea văpselelor de negru, adecă la zeama ce se face din sovîrf. La HEM. Frunză verde de sovîrf, Geaba merg joia la tîrg, Că ce cumpăr nu mănînc. Cumpăr pîne cu masline Și cu-amar le bag în mine. ȘEZ. XVIII 31. – Variante: sovîrv, șovîrf (ODOBESCU, S. II 292) s. m.

SOVÎRV s. m. v. sovîrf.

ȘOVAR s. n. 1. Nume dat mai multor plante: a) plantă acvatică cu frunze plutitoare și cu fructele ca o măciucă (Sparganium ramosum); capul-ariciului; b) papură; c) rogoz. În mijlocul cîmpiilar, se ridicau cîteva stîni de șovar, pustii în lumina moartă. SADOVEANU, O. I 151. Popa bătu apoi patru stîlpi la capătul casei, doi meu înalți, doi mai scurți, alcătui trei pereți de nuiele, făcu acoperiș de șovar și grajdul fu gata. SLAVICI, O. I 65. Trestia și șovarul sînt scumpe în Bărăgan. ODOBESCU, S. III 18. 2. Fin cu mult rogoz. Cînd [fînul] are mult rogoz... se numește țîf, șovar. PAMFILE, A. R. 149.

ȘOVÎRF s. n. v. sovîrf.

ȘUVAR, șuvari, s. m. (În compusul șuvar-de-munte) Plantă erbacee din familia g’ramineelor, cu tulpina dreaptă și cu flori mici, verzi-violete; crește prin finețe și este folosită ca nutreț (Poa trivialis).

SOVÂRF ~i m. Plantă erbacee aromatică, cu tulpina erectă, cu frunze opuse și cu flori roz (uneori albe), folosită în scopuri medicinale și în industria casnică (la vopsit). /<sb. suhovrh

ȘOVAR m. 1) Plantă acvatică, cu frunze înguste plutitoare și cu fructe în formă de măciucă. 2) Plantă erbacee acvatică, cu tulpină erectă și cu frunze liniare, din care se confecționează diferite obiecte (rogojini, coșuri etc.); papură. 3) Plantă erbacee, cu tulpină înaltă, cu frunze liniare, lungi, care crește prin locuri umede; rogoz. /<ucr. šuvar

solovârf n. Bot. V. sovârv.

sovârv n. plantă cu miros plăcut și cu florile roșii-purpurii, mult întrebuințată la colorat (Origanum): sovârv de umplut flori CR. [Tr. solovârf, sovovârf, de origină necunoscută].

sovovârf m. n. Tr. V. sovârv.

șovar n. 1. un fel de trestie subțire cu care se acopere casele la țară; 2. Tr. papură. [Rut. ȘUVAR].

solovîrf, V. sovîrf.

sovîrf m. ca plantă și n. ca văpsea (vsl. suhovrŭhŭ, „vîrf uscat”; sîrb. -vrh, rut. -verh, sovîrf). Est. Sud. O plantă labiată înaltă de vre-o 50 c. m. cu frunze dințate și florĭ roșiĭ saŭ alt-fel din care se scoate o văpsea galbenă, roșie orĭ neagră (origanum). – Și șo-, solovîrf și sovovîrf (Trans.).

sovovîrf, V. sovîrf.

șovár m. ca plantă și n. ca material (rut. šúvar, pol. szuwar, sîrb. ševar, trestie, stuf; [ung. savar, o plantă chenopodiacee]). Vest. Papură cu frunza maĭ îngustă: casă învelită cu șovar. – Pe aĭurea = „buzdugan” (altă plantă).

șovîrf, V. sovîrf.

Ortografice DOOM

!sovârv s. m., pl. sovârvi

șovar s. m.

sovârf s. m., pl. sovârfi

șovar s. m.

sovârf s. m., pl. sovârfi

șovar s. m.

Etimologice

șovar (-ri), s. m. – Rogoz (Typha angustifolia). – Var. șuvar. Sl., cf. sb., cr. ševar, rut. šuvar, pol. szuvara (Cihac, II, 392; Conev 45), mag. savar.

șovîrf (-fi), s. m. – Savur (Origanum vulgare). – Var. solovîrf, so(lo)vîrv. Sl. suchovrŭchŭ „vîrf uscat” (Candrea; Scriban), sb. suhovrh, cf. vîrf. – Der. sovîrvariță, s. f. (plante, Hypericum quadrangulum, Inula britannica, Betonica officinalis).

Enciclopedice

SOVÂRV (SOVÂRF) (< scr.) s. m. Plantă erbacee perenă aromatică, meliferă, din familia labiatelor, înaltă de 30-50 cm, cu tulpina păroasă și cu flori roșii-purpurii, rar albe (Origanum vulgare). Florile și frunzele au proprietăți diuretice și sudorifice.

Sinonime

SOVÂRF s. (BOT.; Origanum vulgare) (reg.) broască, budeană, dost, ferăstău, majoran, milot, stropan, trifoiște, busuioc-de-pădure, busuiocul-feciorilor, măghiran-sălbatic, poala-Sfintei-Mării.

SOVÂRF s. v. pălăria-cucului.

ȘOVAR s. v. buzdugan, papură.

ȘOVAR s. (BOT.) 1. (Carex silvatica și pilosa) rogoz. 2. șovar-de-munte (Poa trivialis) = (reg.) firuță, fân.

sovîrf s. v. PĂLĂRIA-CUCULUI.

SOVÎRF s. (BOT.; Origanum vulgare) (reg.) broască, budeană, dost, ferăstău, majoran, milot, stropan, trifoiște, busuioc-de-pădure, busuiocul-feciorilor, măghiran-sălbatic, poala-Sfintei-Mării.

șovar s. v. BUZDUGAN. PAPURĂ.

ȘOVAR s. (BOT.) 1. (Carex silvatica și pilosa) rogoz. 2. șovar-de-munte (Poa trivialis) = (reg.) firuță, fîn.

Arhaisme și regionalisme

sovấrv, s.n. v. solovârv („plantă erbacee”).

șovár, s.m. v. șuvar („specie de măr”).

solovârv, (sovârv, sovârf), s.n. – (bot.) Plantă erbacee perenă aromatică, cu flori roșii-purpurii (Isatia tinctoria L). Iarbă-văpsătoare, boitoriu, drobușor: „Solovârv s-o scuturat / Fetele s-o măritat” (Bilțiu, 1990: 190). ♦ (med. pop.) Se folosește contra gălbezei la oi (Borza, 1968: 89). Plantă din fierberea căreia se extrage culoarea roșie, întrebuințată la coloritul țesăturilor (Papahagi, 1925). – Din vsl. suhovrǔhǔ „vârf uscat” (Scriban); din srb. suhoverh (MDA).

sovârv, s.n. – v. solovârv („plantă erbacee”).

șovar, s.m. – v. șuvar („specie de măr”).

șuvar, (șovar), s.m. – (bot.) 1. Plantă erbacee, din familia gramineelor, cu paiul subțire și aspru (Poa trivialis); „iarbă rea, iarbă ca ovăzu” (Papahagi, 1925); „iarbă slabă, fără suc” (Bud, 1908): „În grădina cu șugar / Să-mi petrec lumea cu-amar” (Papahagi, 1925: 208). 2. Loc șuvar = locus arundinosus (Bud, 1908). 3. Specie de măr pietros, fără suc, care se coace toamna târziu; mere de iarnă, mere bătrânești. – Cf. șovar (< ucr. šuvar, Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).

solovârv, (sovârv), s.n. – (bot.) Plantă erbacee perenă aromatică, cu flori roșii-purpurii (Isatia tinctoria L). Iarbă văpsătoare, boitoriu, drobușor: „Solovârv s-o scuturat / Fetele s-o măritat” (Bilțiu 1990: 190). Se folosește contra gălbezei la oi (Borza 1968: 89). Plantă din fierberea căreia se extrage culoarea roșie, întrebuințată la coloritul țesăturilor (Papahagi 1925). – Din srb. suhoverh (MDA).

sovârv, s.n. – v. solovârv.

șovar, -i, s.m. – v. șuvar.

șuvar, (șovar), s.m. – (bot.) 1. Plantă erbacee, din familia gramineelor, cu paiul subțire și aspru (Poa trivialis); „iarbă rea, iarbă ca ovăzu” (Papahagi 1925); „iarbă slabă, fără suc” (Bud 1908): „În grădina cu șugar / Să-mi petrec lumea cu-amar” (Papahagi 1925: 208). 2. Loc șuvar „locus arundinosus” (Bud 1908). 3. Specie de măr pietros, fără suc, care se coace toamna târziu; mere de iarnă, mere bătrânești. – Din ucr. suvar (DEX).

Intrare: sovârv
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sovârv
  • sovârvul
  • sovârvu‑
plural
  • sovârvi
  • sovârvii
genitiv-dativ singular
  • sovârv
  • sovârvului
plural
  • sovârvi
  • sovârvilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOOM 2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sovârf
  • sovârful
  • sovârfu‑
plural
  • sovârfi
  • sovârfii
genitiv-dativ singular
  • sovârf
  • sovârfului
plural
  • sovârfi
  • sovârfilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țovârf
  • țovârful
plural
  • țovârfi
  • țovârfii
genitiv-dativ singular
  • țovârf
  • țovârfului
plural
  • țovârfi
  • țovârfilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șovârv
  • șovârvul
plural
  • șovârvi
  • șovârvii
genitiv-dativ singular
  • șovârv
  • șovârvului
plural
  • șovârvi
  • șovârvilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suvulf
  • suvulful
plural
  • suvulfi
  • suvulfii
genitiv-dativ singular
  • suvulf
  • suvulfului
plural
  • suvulfi
  • suvulfilor
vocativ singular —
plural —
suvaivârv substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • suvaivârv
  • suvaivârvul
plural
  • suvaivârvi
  • suvaivârvii
genitiv-dativ singular
  • suvaivârv
  • suvaivârvului
plural
  • suvaivârvi
  • suvaivârvilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sufulv
  • sufulvul
plural
  • sufulvi
  • sufulvii
genitiv-dativ singular
  • sufulv
  • sufulvului
plural
  • sufulvi
  • sufulvilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M14)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sufulg
  • sufulgul
plural
  • sufulgi
  • sufulgii
genitiv-dativ singular
  • sufulg
  • sufulgului
plural
  • sufulgi
  • sufulgilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sovurc
  • sovurcul
plural
  • sovurci
  • sovurcii
genitiv-dativ singular
  • sovurc
  • sovurcului
plural
  • sovurci
  • sovurcilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sovovârv
  • sovovârvul
plural
  • sovovârvi
  • sovovârvii
genitiv-dativ singular
  • sovovârv
  • sovovârvului
plural
  • sovovârvi
  • sovovârvilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sovârc
  • sovârcul
plural
  • sovârci
  • sovârcii
genitiv-dativ singular
  • sovârc
  • sovârcului
plural
  • sovârci
  • sovârcilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sovâr
  • sovârul
plural
  • sovâri
  • sovârii
genitiv-dativ singular
  • sovâr
  • sovârului
plural
  • sovâri
  • sovârilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sovavârf
  • sovavârful
plural
  • sovavârfi
  • sovavârfii
genitiv-dativ singular
  • sovavârf
  • sovavârfului
plural
  • sovavârfi
  • sovavârfilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sovavaerv
  • sovavaervul
plural
  • sovavaervi
  • sovavaervii
genitiv-dativ singular
  • sovavaerv
  • sovavaervului
plural
  • sovavaervi
  • sovavaervilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sovovârf
  • sovovârful
plural
  • sovovârfi
  • sovovârfii
genitiv-dativ singular
  • sovovârf
  • sovovârfului
plural
  • sovovârfi
  • sovovârfilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sovabârv
  • sovabârvul
plural
  • sovabârvi
  • sovabârvii
genitiv-dativ singular
  • sovabârv
  • sovabârvului
plural
  • sovabârvi
  • sovabârvilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • solovâc
  • solovâcul
plural
  • solovâci
  • solovâcii
genitiv-dativ singular
  • solovâc
  • solovâcului
plural
  • solovâci
  • solovâcilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • solovaerv
  • solovaervul
plural
  • solovaervi
  • solovaervii
genitiv-dativ singular
  • solovaerv
  • solovaervului
plural
  • solovaervi
  • solovaervilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • solovârf
  • solovârful
plural
  • solovârfi
  • solovârfii
genitiv-dativ singular
  • solovârf
  • solovârfului
plural
  • solovârfi
  • solovârfilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • solovârv
  • solovârvul
plural
  • solovârvi
  • solovârvii
genitiv-dativ singular
  • solovârv
  • solovârvului
plural
  • solovârvi
  • solovârvilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • solover
  • soloverul
plural
  • soloveri
  • soloverii
genitiv-dativ singular
  • solover
  • soloverului
plural
  • soloveri
  • soloverilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • solovârc
  • solovârcul
plural
  • solovârci
  • solovârcii
genitiv-dativ singular
  • solovârc
  • solovârcului
plural
  • solovârci
  • solovârcilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • solovâr
  • solovârul
plural
  • solovâri
  • solovârii
genitiv-dativ singular
  • solovâr
  • solovârului
plural
  • solovâri
  • solovârilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • soloverv
  • solovervul
plural
  • solovervi
  • solovervii
genitiv-dativ singular
  • soloverv
  • solovervului
plural
  • solovervi
  • solovervilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • slotovâr
  • slotovârul
plural
  • slotovâri
  • slotovârii
genitiv-dativ singular
  • slotovâr
  • slotovârului
plural
  • slotovâri
  • slotovârilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • solovor
  • solovorul
plural
  • solovori
  • solovorii
genitiv-dativ singular
  • solovor
  • solovorului
plural
  • solovori
  • solovorilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M92)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • solovero
  • soloverul
plural
  • soloveri
  • soloverii
genitiv-dativ singular
  • solovero
  • soloverului
plural
  • soloveri
  • soloverilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șovârf
  • șovârful
  • șovârfu‑
plural
  • șovârfi
  • șovârfii
genitiv-dativ singular
  • șovârf
  • șovârfului
plural
  • șovârfi
  • șovârfilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sufulf
  • sufulful
plural
  • sufulfi
  • sufulfii
genitiv-dativ singular
  • sufulf
  • sufulfului
plural
  • sufulfi
  • sufulfilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: șovar
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șovar
  • șovarul
  • șovaru‑
plural
  • șovari
  • șovarii
genitiv-dativ singular
  • șovar
  • șovarului
plural
  • șovari
  • șovarilor
vocativ singular —
plural —
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șuvar
  • șuvarul
  • șuvaru‑
plural
  • șuvari
  • șuvarii
genitiv-dativ singular
  • șuvar
  • șuvarului
plural
  • șuvari
  • șuvarilor
vocativ singular —
plural —
șuvăr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șuvară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
șovăr
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

sovârv, sovârvisubstantiv masculin

  • 1. Plantă erbacee perenă aromatică, cu tulpina păroasă, cu flori roșii-purpurii, folosită la vopsit și în farmacie (Origanum vulgare). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: savur
    • format_quote Se întrebuințează... la fierberea văpselelor de negru, adecă la zeama ce se face din sovîrf. La HEM. DLRLC
    • format_quote Frunză verde de sovîrf, Geaba merg joia la tîrg, Că ce cumpăr nu mănînc. Cumpăr pîne cu masline Și cu-amar le bag în mine. ȘEZ. XVIII 31. DLRLC
etimologie:

șovar, șovarisubstantiv masculin

  • 1. Nume dat mai multor plante: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote În mijlocul cîmpiilor, se ridicau cîteva stîni de șovar, pustii în lumina moartă. SADOVEANU, O. I 151. DLRLC
    • format_quote Popa bătu apoi patru stîlpi la capătul casei, doi mai înalți, doi mai scurți, alcătui trei pereți de nuiele, făcu acoperiș de șovar și grajdul fu gata. SLAVICI, O. I 65. DLRLC
    • format_quote Trestia și șovarul sînt scumpe în Bărăgan. ODOBESCU, S. III 18. DLRLC
    • 1.1. plantă acvatică cu frunze plutitoare și cu fructe în formă de măciucă (Sparganium ramosum). DEX '09 DLRLC
    • 1.2. plantă erbacee din familia gramineelor, cu paiul subțire și aspru, cu flori mici, verzi (Poa trivialis). DEX '09
    • 1.3. Papură. DEX '09 DLRLC
      sinonime: papură
    • 1.4. Rogoz. DEX '09 DLRLC
      sinonime: rogoz
  • 2. Fân cu mult rogoz. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cînd [fânul] are mult rogoz... se numește țîf, șovar. PAMFILE, A. R. 149. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.