24 de definiții pentru rogoz răgoz


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ROGÓZ, rogozuri, s. n. Gen de plante erbacee cu tulpina în trei muchii, cu frunzele lungi și cu flori monoice grupate în spice (Carex); plantă din acest gen. [Var.: (reg.) răgóz s. n.] – Din sl. rogozŭ.

ROGÓZ, rogozuri, s. n. Gen de plante erbacee cu tulpina în trei muchii, cu frunzele lungi și cu flori monoice grupate în spice (Carex); plantă din acest gen. [Var.: (reg.) răgóz s. n.] – Din sl. rogozŭ.

rogoz sm [At: PO 182/25 / V: (îrg) rag~, răcoz, răgoj, răgos, răg~, rocoz, ~oj, ~oji, ~os / Pl: ~uri, ~oaze / E: vsl рогозъ] 1 (Șîc ~ mare, ~ aspru, ~ de pădure) Mai multe plante erbacee care cresc prin mlaștini, fânețe umede etc. cu varietăți care se folosesc la împletul rogojinilor (în trecut și la acoperitul caselor de la țară) Si: (reg) mohor, pir-roșu (Carex, riparia, vulpina, hirta, arenaria etc.). 2 (Pex) Loc unde crește rogoz (1). 3 (Trs; gmț; îe) A se duce la ~ A muri. 4 (Bot; reg) Pipirig (Schoenoplectus lacustris). 5 (Bot; reg) Pipirig (Bolboschoenus maritimus). 6 (Bot; reg) Țipirig (Scripus holoschoenus). 7 (Bot; reg; șîc ~ negru iarbă de ~, ~ depe râu) Papură (Typha angustifolia). 8 (Bot; reg; îc) ~ de grădină Narcisă {Narcissus). 9 (Bot; reg) Gladiolă (Gladiolus pandavensis). 10 (Bot; reg) Săbiuță (Gladiolus imbricatus). 11 (Bot; reg) Pipiriguț (Haleocharis palustris%).

ROGÓZ, rogozuri, s. n. Nume purtat de mai multe plante erbacee care cresc prin mlaștini și prin locuri umede, frunzele late ale unor specii fiind întrebuințate la împletitul rogojinilor (Carex și Scirpus). Acolo ne așezarăm pe un pat de rogoz, lîngă o poiană de trestii. SADOVEANU, O. VIII 66. Rogozul se aprinse, pîrîind. D. ZAMFIRESCU, R. 126. Vină, bădițo, prin dos, Că-i portița de rogoz, Cum pui mîna pică jos. HODOȘ, P. P. 43. – Variantă: (regional) răgóz (CREANGĂ, P. 210, ȘEZ. XV 114) s. n.

ROGÓZ ~uri n. Plantă erbacee cu tulpina în trei muchii, înaltă, neramificată, cu frunze liniare, lungi, cu flori grupate în spice, folosită la împletirea unor obiecte împletite. /<sl. rogozu

rogoz n. iarbă de baltă în trei muchi mai mică ca trestia, cu care se acopăr casele la țară, hambarele, etc. (Carex riparia). [Slav. ROGOZŬ, trestie].

rogóz și răgóz m., pl. (vsl. rogozŭ, rogožĭ, sîrb. rogoz, rus. rogóz; ung. rogosz. V. rogojină). O mare plantă ĭerboasă ciperacee care crește pin mlaștinĭ și bălțĭ. – Îs maĭ multe varietățĭ, numite în bot. carex și scirpus. Tubérculele rizomeĭ de scirpus maritimus îs un excelent nutreț p. porcĭ. V. pipirig 1, papură, stuf.

RĂGÓZ s. n. v. rogoz.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rogóz (plantă) s. m. (pl. -)

rogóz (loc unde crește planta cu același nume) s. n., pl. rogozuri (rogoaze)

răgóz (= rogóz (plantă)) s. m.

răgóz (= rogóz (loc unde crește planta cu același nume)) s. n., pl. răgozuri (răgoaze)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ROGÓZ s. (BOT.) 1. (Carex) (reg.) mohor, pir-roșu, (Transilv. și Bucov.) șușarcă. 2. (Carex silvatica și pilosa) șovar. 3. (Carex riparia) (reg.) mohor, pir. 4. (Scirpus maritimus) (Munt.) pașă. 5. (Schoenoplectus lacustris) pipirig, (reg.) păpurică, țiperig, papură-rotundă.

ROGÓZ s. v. papură, pipirig, pipiriguț, săbiuță, țipirig.

ROGOZ s. (BOT.) 1. (Carex) (reg.) mohor, pir-roșu, (Transilv. și Bucov.) șușarcă. 2. (Carex silvatica și pilosa) șovar. 3. (Carex riparia) (reg.) mohor, pir. 4. (Scirpus maritimus) (Munt.) pașă. 5. (Schoenoplectus lacustris) pipirig, (reg.) păpurică, țiperig, papură-rotundă.

rogoz s. v. PAPURĂ. PIPIRIG. PIPIRIGUȚ. SĂBIUȚĂ. ȚIPIRIG.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

rogóz (rogóji), s. m.1. Mohor (Carex riparia, Carex vulpina). – 2. Scirpus maritimus. – Mr. rugoz. Sl. rogozŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 42; Cihac, II, 317; Conev 47), cf. bg. rogoz, sb., cr., ceh. rohoz, alb. rogos „rogojină”, mag. rogosz.Der. rogozos, adj. (fibros); rogojină, s. f. (un fel de covor făcut din împletitură din tulpini sau frunze de plante, Arg., pălărie de paie; Arg., cal jigărit), mr. aruguzină, megl. ruguzină, din sl. (bg., sb., cr.) rogožina (Conev 62); rogojinar, s. m. (persoană care face și vinde rogojini); rogojinărie, s. f. (meseria rogojinarului).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

rogóz, rogozuri, s.n. – (bot.) Plantă erbacee (Carex arenaria). Iarbă ce crește pe baltă, asemănătoare cu trestia. Cu ea se acoperă casa (Bârlea, 1924). ♦ (top.) Rogoz, localitate aparținătoare de orașul Tg. Lăpuș. ♦ (onom.) Rogoz, nume de familie (202 persoane cu acest nume, în Maramureș, în 2007). – Din sl. rogozǔ „trestie” (Șăineanu, Scriban; Miklosich, Cihac, Conev, cf. DER; DEX, MDA).

rogóz, rogozuri, s.n. – 1. (bot.) Plantă erbacee (Carex arenaria). Iarbă ce crește pe baltă, asemănătoare cu trestia. Cu ea se acoperă casa (Bârlea 1924). 2. (top.) Rogoz, localitate în Lăpuș. – Din sl. rogozǔ.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ROGÓZ (< sl.) s. m. Plantă erbacee din genul Carex, familia ciperaceelor, cu tulpina în trei muchii, frunze liniare, flori unisexuate sau hermafrodite, fără înveliș floral, grupate în spice. Există c. 2.000 de specii, răspândite mai ales în locuri umede, în reg. temperate și în cele reci; multe dintre ele sunt plante decorative, medicinale, furajere.

CAREX L., CAREX, ROGOZ, fam. Cyperaceae. Gen originar clin Japonia, are numeroase specii (cca 900) erbacee, înalte de cca 3-125 cm. Înfloresc primăvara-vara. Flori unisexuate sau bisexuate, dispuse în spice simple, cele mascule oblonge și cele femele cilindrice, distanțate, pedunculate, erecte sau plecat în jos, cele inferioare, bracteele brune-închis, acuminate. Tulpină dreaptă, în 3 muchii ascuțite. Frunze lat-liniare, liniare, arcuite, glaucescente.

Intrare: rogoz
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rogoz
  • rogozul
  • rogozu‑
plural
  • rogozuri
  • rogozurile
genitiv-dativ singular
  • rogoz
  • rogozului
plural
  • rogozuri
  • rogozurilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
Pl. cf. răgoz
Surse flexiune: DMLR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rogoz
  • rogozul
  • rogozu‑
plural
  • rogozi
  • rogozii
genitiv-dativ singular
  • rogoz
  • rogozului
plural
  • rogozi
  • rogozilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DMLR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rogoz
  • rogozul
  • rogozu‑
plural
  • rogoaze
  • rogoazele
genitiv-dativ singular
  • rogoz
  • rogozului
plural
  • rogoaze
  • rogoazelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M10)
Surse flexiune: Scriban, DER
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rogoz
  • rogozul
  • rogozu‑
plural
  • rogoji
  • rogojii
genitiv-dativ singular
  • rogoz
  • rogozului
plural
  • rogoji
  • rogojilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
Cf. rogoz.
Surse flexiune: DMLR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răgoz
  • răgozul
  • răgozu‑
plural
  • răgozuri
  • răgozurile
genitiv-dativ singular
  • răgoz
  • răgozului
plural
  • răgozuri
  • răgozurilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DMLR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răgoz
  • răgozul
  • răgozu‑
plural
  • răgozi
  • răgozii
genitiv-dativ singular
  • răgoz
  • răgozului
plural
  • răgozi
  • răgozilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DMLR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răgoz
  • răgozul
  • răgozu‑
plural
  • răgoaze
  • răgoazele
genitiv-dativ singular
  • răgoz
  • răgozului
plural
  • răgoaze
  • răgoazelor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M10)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • răgoz
  • răgozul
  • răgozu‑
plural
  • răgoji
  • răgojii
genitiv-dativ singular
  • răgoz
  • răgozului
plural
  • răgoji
  • răgojilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)