4 intrări

37 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sosea sf vz șosea

SOSÍ, sosesc, vb. IV. 1. Intranz. A ajunge într-un anumit loc (și într-un anumit moment). ♦ (Despre termene, anotimpuri, intervale) A începe să se desfășoare. ◊ Loc. adv. Pe sosite = pe punctul de a ajunge undeva. ◊ Expr. A-i sosi (cuiva) ceasul (sau veleatul) = a-i veni cuiva timpul să moară. 2. Tranz. (Pop.) A prinde pe cineva fără veste; a surprinde. 3. Intranz. (Rar) A fi în situația să...; a se întâmpla să... – Din ngr. sóso (viit. lui sóno).

SOSÍ, sosesc, vb. IV. 1. Intranz. A ajunge într-un anumit loc (și într-un anumit moment). ♦ (Despre termene, anotimpuri, intervale) A începe să se desfășoare. ◊ Loc. adv. Pe sosite = pe punctul de a ajunge undeva. ◊ Expr. A-i sosi (cuiva) ceasul (sau veleatul) = a-i veni cuiva timpul să moară. 2. Tranz. (Pop.) A prinde pe cineva fără veste; a surprinde. 3. Intranz. (Rar) A fi în situația să...; a se întâmpla să... – Din ngr. sóso (viit. lui sóno).

ȘOSEÁ, șosele, s. f. Cale de comunicație interurbană, pietruită sau asfaltată; p. restr. stradă largă, de acces într-un oraș, care continuă căile de comunicație interurbane. Șosea națională = șosea care leagă între ele centrele importante ale țării și a cărei îngrijire se află în seama administrației centrale. Șosea comunală = șosea care leagă mai multe comune între ele, fiind îngrijită de comunele respective. ♦ (Înv.) Partea carosabilă a unei străzi, cuprinsă între trotuare. – Din fr. chaussée.

sosi [At: COD. VOR.2 9r/11 / Pzi: ~sesc / E: ngr ἔσωσα (aor σώσω)] 1 vi A se deplasa (tot mai) aproape de cineva sau de ceva Si: a se apropia (1). 2 vi A-și face prezența într-un anumit loc Si: a apărea (2), a se arăta (40), a se ivi, a pica1. 3 vi A atinge, la un moment dat, un anumit loc, în urma parcurgerii unui drum Si: a ajunge (19), a veni, (rar) a se strânge. 4 vi (Îlav) Pe ~te Pe punctul de a ajunge undeva. 5 vtf (Reg) A aduce (1). 6 vi (Îvr) A trece. 7 vi (D. timp sau d. perioade de timp, d. anotimpuri, d. evenimente etc.) A începe să se desfășoare de la un moment dat. 8 vi (Îe) A-i ~ cuiva ceasul (sau, îvp, veleatul) A fi aproape de moarte. 9 vi (Îae) A-i veni cuiva timpul să moară. 10 vi (D. știri, comunicate etc.) A fi remis destinatarului Si: a ajunge, a parveni. 11 vi (D. știri, comunicate etc.) A deveni cunoscut Si: a ajunge, a parveni. 12 vi (Pop; d. necazuri, nenorociri etc.) A se abate (16). 13 vt (Pop; d. necazuri, nenorociri; c. i. oameni) A cuprinde (1). 14 vt (Îvp, c. i. ființe care se deplasează) A ajunge din urmă. 15 vi (Înv; d. oameni; udp „la”, „de”) A ajunge într-o anumită situație. 16 vi (Înv; d. unități de măsură folosite pentru mărfuri sau d. mărfuri) A costa (4). 17 vi (Înv; d. oameni; udp „de”, „la”, „cătră”) A împlini un anumit număr de ani. 18 vi (Îvr, d. plante; udp „la”) A atinge un anumit stadiu de dezvoltare. 19 vi (Înv) A fi de ajuns. 20 vt (Pop) A prinde pe cineva fără veste Si: a surprinde. 21 vi (Rar) A fi în situația să… 22 vi (Rar) A se întâmpla să…

șosea sf [At: BULETIN, F. (1833), 1462/21 / V: (reg) so~, soșe, sușea, șâșa, ~se, ~uă, ~ee, șoșea, șusă, șușauă, șușea / Pl: ~ele / E: fr chaussée] 1 Cale de comunicație interurbană, pietruită sau asfaltată. 2 (Prc) Stradă largă, frumos amenajată, la intrarea într-un oraș, care continuă căile de comunicație interurbane. 3 (Îs) ~ națională Șosea (1) care leagă între ele centrele importante ale țării și a cărei îngrijire se află în seama administrației centrale. 4 (Îs) ~ comunală Șosea (1) care leagă mai multe comune între ele, fiind îngrijită de comunele respective. 5 (Pop; pex) Șleau2 (1). 6 Partea carosabilă a unei străzi, cuprinsă între trotuare. 7 (Înv; sst; sens etimologic) Dig (1). 8 (Îrg) Muncă obligatorie pe care administrația comunală o pretindea de la țărani pentru construirea sau repararea șoselelor (4). 9 (Olt; Mun; înv) Impozit prin care se asigura întreținerea șoselelor (1, 4).

ȘOSEÁ, șosele, s. f. Cale de comunicație interurbană, pietruită sau asfaltată; p. restr. stradă largă, frumos amenajată, la intrarea într-un oraș, care continuă căile de comunicație interurbane. ◊ Șosea națională = șosea care leagă între ele centrele importante ale țării și a cărei îngrijire se află în seama administrației centrale. Șosea comunală = șosea care leagă mai multe comune între ele, fiind îngrijită de comunele respective. ♦ (Înv.) Partea carosabilă a unei străzi, cuprinsă între trotuare. – Din fr. chaussée.

SOSÍ, sosesc, vb. IV. 1. Intranz. A ajunge undeva (după un drum lung). Drumețul a sosit în dreptul fintînii. CARAGIALE, O. III 52. Durduind soseau călării, ca un zid înalt de suliți. EMINESCU, O. I 148. Iată, după lungă cale Cu plăcere-aici sosesc. ALECSANDRI, T. I 349. ◊ (În construcții cu dativul pron. pers.) Nu mai putea de bucurie că îi sosise așa voinic chipeș. ISPIRESCU, L. 22. ◊ (Despre obiecte văzute în mișcare) Apele lui sosesc limpezi, rostogolindu-se mereu mai departe. BOGZA, C. O. 14. Numai de ar sosi mai repede vagonul cu mobile. C. PETRESCU, C. V. 11. În vremea aceasta, sosise la curtea împărătească scrisori secrete ale lui Basta împotriva lui Mihai-vodă. BĂLCESCU, O. II 271. ◊ Refl. (Popular, rar) Că nouă ni s-a sosit o pustie de hîrtie. HODOȘ, P. P. 203. 2. Intranz. (Despre termene, intervale de timp) A începe să se desfășoare. Toamna a sosit, soarele apune trist. DELAVRANCEA, A. 15. Sosise noaptea. Din apus Se răsfira fierbînd un nor, De-un rece vînt adus. COȘBUC, P. I 233. Așadar, cînd sosește primăvara, amice vînătorule, îndură-te și tu și lasă gingașei Vineri și dulcelor ei dezmierdări, întreagă domnirea lumii. ODOBESCU, S. III 41. Mie timpul mi-a sosit, Timpul de căsătorit. ALECSANDRI, la TDRG. ◊ Expr. A-i sosi (cuiva) veleatul (sau ceasul) = a-i veni cuiva timpul să moară, a fi pe punctul de a muri. Pasămite, i se împlinise și lui, îi sosise veleatul. ISPIRESCU, U. 119. 3. Tranz. (Învechit și popular) A ajunge (pe cineva) din urmă, a prinde. Ion se crezu ajuns iar în preajma lumii și zori să sosească pe țigănuș, care se făcea că merge înainte, dar alene. VISSARION, B. 113. Pe cînd se lupta să deschiză ușa cu mîna stîngă... Irina a mamei Argiriței îl sosi de pe urmă, cu un maldăr de găteje și de viță uscată. DELAVRANCEA, S. 188. Dar ceata de hiare o văd... mă sosește. Fierbintea-i suflare acum o simții. ALEXANDRESCU, M. 42. ♦ A prinde fără veste, pe neașteptate; a surprinde. Mă sosi și noaptea- GORJAN, H. I 150. Fugi deochi dintre ochi, că te-ajunge, te sosește și amar te pedepsește. ȘEZ. III 195. 4. Intranz. (Neobișnuit) A ajunge în situația să...; (impersonal) a se întîmpla să... Lăcomind la al altuia, sosește de pierde și al său. ODOBESCU, S. III 151.

ȘOSEÁ, șosele, s. f. 1. Cale de comunicație interurbană, pietruită sau asfaltată. V. drum, cale. Urcînd șoseaua cea mare șerpuită peste Stînișoara, Vitoria și Gheorghiță auziră glasul puhoaielor. SADOVEANU, B. 203. Șoseaua care leagă orașul cu portul aleargă înainte, dreaptă ca o fîșie albă. SAHIA, N. 43. Bălțătești!... O improvizare de bilei pe șoseaua care vine de la Piatra. IBRĂILEANU, A. 7. Șosea națională = șosea care leagă centrele importante ale țării și a cărei îngrijire este în seama administrației centrale. Șosea comunală = șosea care leagă mai multe comune între ele, îngrijirea ei fiind în seama comunelor respective. 2. Stradă largă, de obicei plantată cu pomi, care continuă la marginea orașelor mari căile de comunicație interurbane. ♦ (Învechit) Partea carosabilă a unei străzi, cuprinsă între trotuare. Prin bortele șoselei de pe ulița Romanului, sîntem în risc să ne prăpădim. NEGRUZZI S. I 194.

ȘOSEÁ s.f. 1. Cale de comunicație pietruită sau asfaltată care leagă mai multe localități. 2. Stradă (periferică) largă și frumos amenajată, de obicei plantată cu pomi. [< fr. chaussée].

ȘOSEÁ s. f. 1. cale de comunicație interurbană, pietruită sau asfaltată. 2. stradă largă și frumos amenajată, de obicei cu pomi. (< fr. chaussée)

A SOSÍ ~ésc intranz. 1) (despre ființe, vehicule etc.) A fi într-un anumit loc după parcurgerea unei distanțe; a ajunge; a veni. 2) (despre anotimpuri, termene etc.) A se produce în timp; a veni. * A-i ~ cuiva ceasul a-i veni cuiva timpul să moară. /<ngr. sóso

ȘOSEÁ ~éle f. 1) Drum special amenajat (pietruit, pavat, asfaltat), care unește două sau mai multe localități. 2) Stradă largă la intrarea într-un oraș, reprezentând continuarea unei căi de comunicație interurbane. ~ națională. [G.-D. șoselei] /<fr. chaussée

sosì v. a ajunge, a veni undeva: bine ai sosit! [Gr. bizantin SÒZO (aorist ESOSA), a veni].

șosea f. 1. partea centrală a unei căi sau strade, în opozițiune cu trotoar: șosele au început a se face la noi numai dela 1830 înainte; 2. ridicătură de pământ la marginea unei ape: poduri și șosele (= fr. chaussée).

sosésc v. tr. (ngr. sózo și sóno, salvez, sosesc, aor. ésosa). Ajung: ĭ-a sosit moartea. V. intr. Ajung, vin: a sosi la timp la un ospăț. Vechĭ. Ajung, mi se întîmplă: sosi de pierdu tot. Ajung, îs destul: nu-ĭ sosi numaĭ atît.

*șoseá f., pl. ele (fr. chaussée, d. lat pop. calciata, subînț. via, adică „cale încălțată, îmbrăcată saŭ acoperită”). Drum pavat afară din oraș: o șosea care străbate satu și ajunge la oraș. Mijlocu stradeĭ cuprins între trotuare. Școală de podurĭ și șosele, școală inginerească de podurĭ, șosele și căĭ ferate.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

sosí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sosésc, imperf. 3 sg. soseá; conj. prez. 3 să soseáscă

șoseá s. f., art. șoseáua, g.-d. art. șosélei; pl. șoséle, art. șosélele; abr. șos.

sosí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. sosésc, imperf. 3 sg. soseá; conj. prez. 3 sg. și pl. soseáscă

arată toate definițiile

Intrare: sosea
sosea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: sosi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sosi
  • sosire
  • sosit
  • sositu‑
  • sosind
  • sosindu‑
singular plural
  • sosește
  • sosiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sosesc
(să)
  • sosesc
  • soseam
  • sosii
  • sosisem
a II-a (tu)
  • sosești
(să)
  • sosești
  • soseai
  • sosiși
  • sosiseși
a III-a (el, ea)
  • sosește
(să)
  • sosească
  • sosea
  • sosi
  • sosise
plural I (noi)
  • sosim
(să)
  • sosim
  • soseam
  • sosirăm
  • sosiserăm
  • sosisem
a II-a (voi)
  • sosiți
(să)
  • sosiți
  • soseați
  • sosirăți
  • sosiserăți
  • sosiseți
a III-a (ei, ele)
  • sosesc
(să)
  • sosească
  • soseau
  • sosi
  • sosiseră
Intrare: șosea
substantiv feminin (F151)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șosea
  • șoseaua
plural
  • șosele
  • șoselele
genitiv-dativ singular
  • șosele
  • șoselei
plural
  • șosele
  • șoselelor
vocativ singular
plural
Intrare: șoșea
șoșea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șosea

  • 1. Cale de comunicație interurbană, pietruită sau asfaltată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: șleau (drum) diminutive: șoseluță 3 exemple
    exemple
    • Urcînd șoseaua cea mare șerpuită peste Stînișoara, Vitoria și Gheorghiță auziră glasul puhoaielor. SADOVEANU, B. 203.
      surse: DLRLC
    • Șoseaua care leagă orașul cu portul aleargă înainte, dreaptă ca o fîșie albă. SAHIA, N. 43.
      surse: DLRLC
    • Bălțătești!... O improvizare de bîlci pe șoseaua care vine de la Piatra. IBRĂILEANU, A. 7.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin restricție Stradă largă, de acces într-un oraș, care continuă căile de comunicație interurbane.
      surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.2. Șosea națională = șosea care leagă între ele centrele importante ale țării și a cărei îngrijire se află în seama administrației centrale.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.3. Șosea comunală = șosea care leagă mai multe comune între ele, fiind îngrijită de comunele respective.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.4. învechit Partea carosabilă a unei străzi, cuprinsă între trotuare.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Prin bortele șoselei de pe ulița Romanului, sîntem în risc să ne prăpădim. NEGRUZZI S. I 194.
        surse: DLRLC
  • comentariu abreviere șos.
    surse: DOOM 2

etimologie: