som² sm vz sumă

som¹ sm vz somn¹

2. som, V. sumă.

1. som, V. somn 2.

SOMN¹, somni, s. m. Pește teleostean răpitor cu corpul lung, fără solzi, lățit în partea dinainte, cu capul turtit, cu gura armată de dinți puternici și cu mustăți lungi (Silurus glanis). – Din sl. somŭ. Cf. bg., rus. s o m.

soamă sf vz sumă

somă sf vz sumă

somn¹ sm [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 25/28 / V: (înv) som / Pl: ~i / E: sl сомъ cf ucr, scr, bg сом] 1 Pește răpitor originar din bazinul Dunării și al Volgăi, cu corpul lung, lățit în partea dinainte, fără solzi, cu capul mare, turtit, cu gura largă, cu mustăți lungi și cu carnea grasă, albă, foarte gustoasă Si: (rar) salmon (Siturus glanis). 2 (Îc) ~ pitic (sau ~ american) Pește din familia somnului¹ (1) cu opt mustăți, originar din America Si: opt-mustăți (Amiurus nebulosus).

sumă sf [At: CORESI, ap. TDRG / V: (îpp) soamă, șu~, (înv) so~ (S: sommă) sumnă / S: summă / Pl: sume, (înv) sumi / E: lat summa, ngr σοῦμμα, ger Summe, it somma, fr somme, cf rs сум „traistă”, mg summa] 1 Rezutat al operației de adunare aplicată numerelor, vectorilor, matricelor, sau unor lucruri ori cantități de același fel Si: total, (înv) totime. 2 (Îs) ~ aritmetică Rezultat al adunării unui șir de numere luate în valoare absolută. 3 (Îs) ~ algebrică Rezultat al adunării unor cantități de același fel, ținând seama de semnul lor. 4 (Îs) ~ a doi vectori (care au aceeași origine) Vector care are origine comună cu cei doi vectori și care este diagonala paralelogramului construit cu ajutorul celor doi vectori, dați ca laturi. 5 Cantitate totală a ceva. 6 (Pex; asr) Totalitate. 7 (Urmat de determinarea „bani”) Cantitate de bani Si: (înv) seamă. 8 (În asigurările de persoane; îs ~ asigurată) Cantitate de bani pe care o plătește asiguratorul ca despăgubire pentru riscurile asigurate. 9 (În asigurările de bunuri; îae) Cantitate maximă de bani pentru care răspunde asiguratorul în caz de daună. 10 (Fam; îe) A-și face ~ma A agonisi atât cât crede că îi este necesar. 11 (Fam; îae) A se sătura. 12 (Îvr) Talant¹. 13 (Îvr) Pungă (de bani). 14 (Lsg; urmat de determinări, de obicei la plural, introduse prin prepoziția „de” care arată felul) Număr sau cantitate (mare) de, ori din ceva Si: duium (2), grămadă (1), groază (5), grozăvenie (8), grozăvie (8), mare², mulțime, potop, puhoi¹, pulbere, puzderie, (rar) spuzeală (3), (îpf) spuză (10), sumedenie, (pop) șodom, spuzenie, (îrg) întuneric, (înv) mulțit, (reg) pomol, silă, sumedie, tabără. 15 (Pop; îlav) Cu ~ (sau cu ~me) În cantitate (mare), din belșug. 16 (Înv) Sumar (4). 17 (Înv; fig) Culme (a unei acțiuni, a unui fenomen etc.).

sumnă² sf vz sumă

șom sm [At: (a. 1785) ȘTEFANELLI, D. C. 159 / Pl: ~i / E: ns cf șomâc] (Îvr; csnp) 1 (Zlg) Samur (Martes zibellina). 2 Blana șomului (1).

șumă sf vz sumă

SOMN¹, somni, s. m. Pește teleostean răpitor cu corpul lung, fără solzi, lățit în partea de dinainte, cu capul turtit, cu gura armată de dinți puternici și cu mustăți lungi (Silurus glanis). – Din sl. somŭ. Cf. bg., rus. som.

SOMĂ s. f. v. sumă.

SOMN¹, somni, s. m. Pește răpitor de apă dulce, cu corpul lung uneori de mai mulți metri, fără solzi, lățit în partea dinainte, cu capul mare și turtit, cu gura largă și cu mustăți lungi, cu carnea albă și grasă (Silurus glanis). Sub stratul de struguri era o rogojină și dedesubt, reci și lipicioși, pescuiți în amurg, crapi, șalăi, albitură, plătici, somni grași și moi, cegi cu piele aspră. DUMITRIU, N. 232. Să ai la... vergi, niște sfori potrivite și extrem de tari, încît, încurcînd un somn de cinci și chiar de zece kilograme, să ai mulțămirea a-l putea scoate la mal. SADOVEANU, Î. A. 15. ◊ Pană de somn v. pană (II 7).

SUMĂ, sume, s. f. 1. Rezultatul adunării unor numere, unor cantități sau unor lucruri de același fel; total. ◊ Sumă aritmetică = rezultatul adunării unui șir de numere luate în valoare absolută. Sumă algebrică = rezultatu! adunării unor cantități de același fel, ținînd seama de semnul lor. Sumă totală = sumă rezultată din adunarea unor sume parțiale. ♦ Fig. Cantitate totală a ceva, totalitate. Suma tuturor datelor unei probleme. Suma cunoștințelor omenești. ▭ Suma binelui în lume covîrșește suma răului. BOLINTINEANU, O. 361. 2. (Uneori urmat de determinarea «de bani») Cantitate de bani. Doresc prea mult să văd la masa mea măcar un măr din acest pom, care m-a ținut atîta sumă de bani. ISPIRESCU, L. 81. Mulți părăsesc de a-și căuta lecuirea în patria lor... și sînt siliți a cheltui sume însemnătoare ca să se ducă să găsească asemine ape la Mehadia sau la Baden. NEGRUZZI, S. I 192. ◊ Expr. Pînă la concurența sumei de... v. concurență (2). A-și face suma = a agonisi atît cît crede că îi trebuie. [Patronul] și-a făcut suma și i-ar fi mai ușor fără fabrică. DEMETRIUS, C. 15. 3. Număr nedeterminat (de obicei mare). Amîndoi intră în berărie... aci se-ntîmplă să găsească o sumă de colegi, care le fac loc la masa lor. CARAGIALE, O. II 231. În capetele noastre de semne-s multe sume, Din mii de mii de vorbe consist-a noastră lume. EMINESCU, O. IV 289. – Variantă: (învechit și arhaizant) somă (SADOVEANU, Z. C. 254, KOGĂLNICEANU, S. 116, RUSSO, S. 159) s. f.

SUMĂ s. f. 1. (mat.) rezultatul adunării a doi sau mai mulți termeni; total. 2. anumită cantitate de bani. 3. număr (mare); mulțime. (< lat. summa, germ. Summe, după fr. somme)

sumă-record s. f. Sumă extrem de mare ◊ „O performanță în domeniul vânzărilor la licitație: la Londra, un vas de porțelan chinezesc [...] a fost plătit cu suma-record de 210000 guinee.” R.l. 23 VI 72 p. 6. ◊ „«Negresa blondă» a lui Brâncuși [...] a fost vândută cu suma de 750000 dolari [...] Este vorba de o sumă record – cea mai mare plătită în ultimii ani pentru o sculptură.” Sc. 20 V 75 p. 2. ◊ „Sumă-record. În cadrul unei licitații desfășurate la Hamburg un timbru suedez a fost achiziționat cu un milion de mărci vest-germane, un record în materie.” R.l. 19 X 78 p. 6. ◊ „A 90-a ediție a renumitului maraton de la Boston [...] va fi dotată cu suma-record de 300000 de dolari.” Sc.tin. 11 XI 85 p. 3; v. și R.l. 22 VI 73 p. 6, 21 V 85 p. 6 //din sumă + record//

SOMN² ~i m. Pește dulcicol răpitor, de talie medie sau mare, cu corpul fără solzi, cu capul turtit și gura largă, înzestrată cu dinți, și două perechi de mustăți lungi, apreciat pentru carnea lui gustoasă (de culoare albă). /<bulg., sb., rus., ucr. som

SUMĂ ~e f. 1) Ceea ce rezultă în urma adunării mai multor elemente omogene; rezultatul unei adunări; total. ~ aritmetică. ~a tuturor datelor. 2) Cantitate de bani. [G.-D. sumei] /<lat. summa, germ. Summe, it. somma, fr. somme

somn m. pește cu capul lățit și turtit de sus în jos, cel mai mare pește din Europa ajungând până la 3-4 metri (Silurus). [Rus. SOMŬ (influențat de somn)].

sumă f. 1. total ce rezultă dintr’o adunare; 2. cantitate de bani: sumă mare; 3. totalitate: suma bunurilor și a relelor; 4. mare număr, mulțime: o sumă de oameni. Lat. SUMMA, printr’un intermediar slav; sensul 4 e familiar și vechii limbi (v. sumedenie)].

sómă, V. sumă.

1) somn și (nord) som m. (infl.de somn 2, d. rus. som, pol. sum [rut. bg. sîrb. sam], d. germ. salme, d. lat. salmo, salmon. V. somoteĭ, jemlugă). Un pește fără solzĭ, cu gura mare și lată, cu mustățĭ și trăitor pin Dunăre și rîurile vecine (silúrus glanis). Ajunge pînă la 2-3 metrĭ. – Cînd e mic se numește moacă, dela 1-2 kg. somoteĭ, dela 2-8 laprac, de la 8-15 ĭarma, ĭar de la 15 în sus pană.

*súmă f., pl. e, rar ĭ (neol. din sec. 17 luat de cronicariĭ Moldovenĭ, care știaŭ lat. it. pol., de la lat. summa, totalitate: it. somma, fr. somme; pol. suma, rus. bg. súmma, ngr. súma. V. consum 2). Total, rezultatu adunăriĭ maĭ multor numere: am adunat și mi-a ĭeșit suma cutare. Totalitate: suma bunurilor și relelor. Mare număr, mulțime: o sumă de oamenĭ (V. samă). Cantitate de banĭ: lipsea o mare gumă. – L. V. și azĭ pop. somă (după it.): s’aŭ strîns cîtăva somă de oștĭ (Cost I, 254, 271, 315, 319, și N. Cost. I. 472 și 490), soma de banĭ (Nec. 2, 360), și șumă (ung. summa, pron. ș-). Si m. som, pl. somĭ, sumă de banĭ, talent (talant).

șúmă, V. somă.

somn¹ (pește) s. m., pl. somni

sumă (operație de adunare, total) s. f., g.-d. art. sumei; pl. sume

somn¹ (pește) s. m., pl. somni

sumă (operație de adunare, total) s. f., g.-d. art. sumei; pl. sume

somn (pește) s. m., pl. somni

sumă s. f., g.-d. art. sumei; pl. sume

somn (-ni), s. m. – Pește răpitor (Silurus glanis). – Var. înv. som. Megl. som. Sl. (rus.) somŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 45; Cihac, II, 354; Sanzewitsch 209; Conev 53), cf. bg., sb., cf., slov. som. Fonetismul indică o apropiere de somn „faptul de a dormi”. – Der. somotei, s. m. (somn mic), dim. al var.

sumă (-me), s. f. – 1. Cantitate, mulțime. – 2. Cantitate de bani. – 3. Rezultatul adunării. – Var. înv. somă, șumă. Lat. summa (Pușcariu 1691). Se consideră drept împrumut tîrziu (Tiktin), prin intermediul pol. suma (Candrea); dar existența alb. sumë (Philippide, II, 656), caracterul popular al der. sumedenie și prezența lui somă din textele sec. XVI pledează în favoarea transmiterii directe din lat. Este sigură, pe de altă parte, că acest cuvînt a dispărut din uzul popular și că azi circulă ca un cuvînt cult. Var. somă nu poate fi it. somma, dacă se are în vedere datarea lui; șumă reprezintă pron. din mag. Der. sumuliță (var. sumușoară), s. f. (cantitate mică); sumedenie, s. f. (cantitate, mulțime, grămadă), cu un suf. rar, dar cf. prăpădenie (Șeineanu), fumedenie (Pușcariu, Conv. lit., XXXV, 821), rubedenie (Tiktin; după Petrovici, Dacor., VI, 338, în loc de *sudumenie, din sudum, sodom, explicație care apare ca insuficientă); sumar, s. n., după fr. sommaire; sumarisi, vb. (înv., a aduna); însuma, vb. (înv., a culege, a aduna; a totaliza; a încorpora).

-SOM (-SOMĂ) „granulă, granulație, corpuscul, organit”. ◊ gr. soma „corp” > fr. -some, it. -soma, germ. -som, engl. -some > rom. -som și -somă.

-SOMĂ, v. -SOM.

SOMN¹ (< sl.) s. m. Pește teleostean răpitor din familia Siluride, cu corpul masiv, fără solzi, trei perechi de mustăți la gură, dintre care o pereche, foarte lungi, pe falca superioară, celelalte două de pe falca inferioară mult mai scurte, și cu carne foarte gustoasă; trăiește în Dunăre, în lacuri și în râurile mari (Siluris glanis). Poate atinge 5 m lungime și 300-400 kg în greutate, majoritatea exemplarelor având însă 30-40 kg. ◊ S. pitic = pește teleostean răpitor din familia Ictaluride, originar din America de Nord, lung de 20-30 cm, greu de c. 200-300 g, cu gura mare cu patru perechi de mustăți (Ictalurus nebulosus). Introdus în România în diverse lacuri și heleșteie.

ȘOM cf. ung. som „coarnă”. 1. Șomescu olt. (Sd XXI). 2. + -an > Șomăn/escul, Udrea 1722 (Pol 120); -ești s., sau < șoiman cu sincopa lui i.

a-și face suma expr. v. a-și face plinul.

SOMN s. v. mărgica cucului.

SOMN s. (IHT.; Silurus glanis) (rar) salmon.

SUMĂ s. v. conținut, cuprins, sumar, tablă de materii.

SUMĂ s. 1. (MAT.) total. (~ unei adunări.) 2. (înv.) seamă. (I-a fost dator cu o ~ de bani.) 3. cantitate. (~ bunurilor acumulate.) 4. v. număr. 5. număr, (înv.) cislă. (~ totală a vitelor.) 6. v. totalitate. 7. v. seamă.

somn s. v. MĂRGICA CUCULUI.

SOMN s. (IHT.; Silurus glanis) (rar) salmon.

sumă s. v. CONȚINUT. CUPRINS. SUMAR. TABLĂ DE MATERII.

SUMĂ s. 1. (MAT.) total. (~ unei adunări.) 2. (înv.) seamă. (I-a fost dator cu o ~ de bani.) 3. cantitate. (~ bunurilor acumulate.) 4. cifră, număr, total. (~ spectatorilor.) 5. număr, (înv.) cislă. (~ totală a vitelor.) 6. totalitate. (~ imaginilor dintr-o poezie.) 7. număr, seamă, serie. (A ridicat o ~ de probleme.)

Summa summarum (lat. „Suma sumelor”, adică „totul”) – Plaut comedia Truculentus (act. I, sc. 1). A devenit o expresie curentă, care exprimă ideea de plenitudine (cu privire la cantitate) sau de superlativ (referitor la calitate). LIT.

SUMĂ s.f. (Ban., Trans. SV) Sumar. În acest Testament întîiu ara pus suma la toate capetele. N TEST. (1648). Întîiu arătăm . . . despre summa psaltirii. A treia oară, despre părțile și despre rîndul psaltirii. PSALT. (1651); cf. FOGARASI, apud TEW, s.v. șumă; VISKI, apud TEW, s.v. șumă; PSALTIRE SEC. XVII, apud TEW, s.v. șumă. Conținut. În șumă sînt stihuri. N TEST. (1648). Șuma mai pre scurt iaste aceasta. 2 lucruri sînt scrise într-acest psalom. SA, 18^v. Variante: șumă. (N TEST. 1648; FOGARASI, apud TEW. s.v. șumă; SA, 18^v; VISKI, apud TEW, s.v. șumă; PSALTIRE SEC. XVIP apud TEW, s.v. șumă). Etimologie: lat. summa; șumă < magh. summa.

ȘUMĂ s.f. v. sumă.

șom, șomi, s.m. (înv.) samur; blană de samur.