som¹ sm vz somn¹

som² sm vz sumă

1. som, V. somn 2.

2. som, V. sumă.

soma⁴ vt [At: CARAGIALE, O. I, 15 / Pzi: ~mez / E: fr sommer] 1 A cere (cuiva) categoric (și sub amenințare) să facă ceva. 2 A pune cuiva în vedere, cu forme legale să (nu) facă ceva. 3 (Jur; spc) A adresa cuiva o somație (2) Si: (rar) a avertiza (2).

somă sf vz sumă

somn² sn [At: COD. VOR.² 8^v/4 / Pl: (rar) ~uri, soamne / E: ml somnus] 1 Stare fiziologică periodică a organismelor animale și umane, necesară redresării forțelor, caracterizată prin repaus motor, prin încetinirea respirației, a circulației etc. și prin întreruperea activității psihice conștiente la om Si: dormit¹ (1), odihnă, repaus, (arg) soileală. 2 Stare a celui care doarme Si: dormit, odihnă, repaus, (arg) soileală. 3-4 (Îljv) Fără ~ (Care este) în stare de veghe Si: treaz. 5 (Îlav) În (sau prin, înv, din) ~ În timpul somnului (1). 6 (Pex; îal) În vis. 7 (Îe) Ca prin ~ În mod confuz. 8 (Îe) A nu avea ~, a nu-și găsi ~ul, a nu (i) se lipi (ori atinge) ~ul de pleoape (sau de cineva) A nu putea dormi. 9 (Îe) A-și face cineva ~ul A dormi (1). 10 (Îae) A se odihni suficient. 11 (Rar; îe) A fi pe marginea ~ului A fi pe punctul de a adormi. 12 (Îe) A trage un ~ (sau soamne sau un pui de ~) A dormi (adânc). 13 (Îe) A dormi ~ul iepurelui A dormi ușor. 14 (Îe) A-l fura pe cineva ~ul A ațipi (5). 15 (Îe) A-l păli (sau a-l toropi pe cineva) ~ul, a pica (sau a nu mai putea) de ~ A nu mai putea rezista nevoii de a dormi. 16 (Îs) ~ ușor (sau bun) Urare adresată unei persoane care se culcă. 17 (Înv; îc) ~-umblător Somnambulism. 18 (Îs) ~ de iarnă (ori hibernal), ~ul iernii Stare de amorțire în care petrec iarna unele viețuitoare. 19 (Îs) ~ul plantelor Poziție specială pe care o iau unele părți ale plantelor în timpul nopții. 20 (Îvr; fig) Himeră (4). 21 Necesitatea de a dormi. 22 Senzație provocată de necesitatea de a dormi. 23 (Îs) Greu de ~ Somnoros (1). 24 (D. ochi; îs) Cârpiți sau lipiți de ~, (rar) plini de ~ Somnoroși (2). 25 (Îs) Cu ~ul (greu) în (sau pe) gene Somnoros (1). 26 (Îe) A-i veni cuiva ~ul A simți nevoia de a dormi. 27 (Fig; șîs ~ul morții, ~ul mormântului, ~ul de veci, ~ul veșnic, ~ul cel veșnic, ~ul veșniciei, ultimul ~) Moarte. 28 (Fig) Stare de inerție Si: toropeală, amorțire (1). 29 (Reg; șîs ~ul cucului) Ouăle fluturelui inelat depuse în formă de inel pe ramurile tinere ale copacilor Si: (reg) somnișor² (7), mărgica cucului, mărgicuța cucului, stupitul cucului. 30 (Reg; îc) ~ul pământului Plantă medicinală nedefinită mai îndeaproape.

somn¹ sm [At: EPISCUPESCU, PRACTICA, 25/28 / V: (înv) som / Pl: ~i / E: sl сомъ cf ucr, scr, bg сом] 1 Pește răpitor originar din bazinul Dunării și al Volgăi, cu corpul lung, lățit în partea dinainte, fără solzi, cu capul mare, turtit, cu gura largă, cu mustăți lungi și cu carnea grasă, albă, foarte gustoasă Si: (rar) salmon (Siturus glanis). 2 (Îc) ~ pitic (sau ~ american) Pește din familia somnului¹ (1) cu opt mustăți, originar din America Si: opt-mustăți (Amiurus nebulosus).

șom sm [At: (a. 1785) ȘTEFANELLI, D. C. 159 / Pl: ~i / E: ns cf șomâc] (Îvr; csnp) 1 (Zlg) Samur (Martes zibellina). 2 Blana șomului (1).

1) somn și (nord) som m. (infl.de somn 2, d. rus. som, pol. sum [rut. bg. sîrb. sam], d. germ. salme, d. lat. salmo, salmon. V. somoteĭ, jemlugă). Un pește fără solzĭ, cu gura mare și lată, cu mustățĭ și trăitor pin Dunăre și rîurile vecine (silúrus glanis). Ajunge pînă la 2-3 metrĭ. – Cînd e mic se numește moacă, dela 1-2 kg. somoteĭ, dela 2-8 laprac, de la 8-15 ĭarma, ĭar de la 15 în sus pană.

*súmă f., pl. e, rar ĭ (neol. din sec. 17 luat de cronicariĭ Moldovenĭ, care știaŭ lat. it. pol., de la lat. summa, totalitate: it. somma, fr. somme; pol. suma, rus. bg. súmma, ngr. súma. V. consum 2). Total, rezultatu adunăriĭ maĭ multor numere: am adunat și mi-a ĭeșit suma cutare. Totalitate: suma bunurilor și relelor. Mare număr, mulțime: o sumă de oamenĭ (V. samă). Cantitate de banĭ: lipsea o mare gumă. – L. V. și azĭ pop. somă (după it.): s’aŭ strîns cîtăva somă de oștĭ (Cost I, 254, 271, 315, 319, și N. Cost. I. 472 și 490), soma de banĭ (Nec. 2, 360), și șumă (ung. summa, pron. ș-). Si m. som, pl. somĭ, sumă de banĭ, talent (talant).

-SOM (-SOMĂ) „granulă, granulație, corpuscul, organit”. ◊ gr. soma „corp” > fr. -some, it. -soma, germ. -som, engl. -some > rom. -som și -somă.

șom, șomi, s.m. (înv.) samur; blană de samur.

-SOMĂ, v. -SOM.

ȘOM cf. ung. som „coarnă”. 1. Șomescu olt. (Sd XXI). 2. + -an > Șomăn/escul, Udrea 1722 (Pol 120); -ești s., sau < șoiman cu sincopa lui i.