21 de definiții pentru serai sarai (maximum 20 afișate)

arată toate definițiile

SERÁI, seraiuri, s. n. 1. Palat al sultanului sau al marilor demnitari turci; p. restr. apartament destinat cadânelor într-un palat turcesc. ♦ P. gener. Palat. 2. (Reg.) Șură, șopron. ♦ Cămară, hambar. [Var.: sarái s. n.] – Din tc. saray, seray.

SERÁI, seraiuri, s. n. 1. Palat al sultanului sau al marilor demnitari turci; p. restr. apartament destinat cadânelor într-un palat turcesc. ♦ P. gener. Palat. 2. (Reg.) Șură, șopron. ♦ Cămară, hambar. [Var.: sarái s. n.] – Din tc. saray, seray.

SERÁI, seraiuri, s. n. (Turcism învechit; și în forma sarai) 1. Palat al sultanului sau al marilor demnitari turci, p. ext. orice palat; (prin restricție) apartament destinat cadînelor într-un palat turcesc (v. harem). Prin mîndrele grădini în cer ridică Seraiuri albe cupole de aur. EMINESCU, O. IV 209. O sultană jună se uita pe mare De la o fereastră din al ei serai. BOLINTINEANU, O. 101. Nepoata sultanului, Copilița hanului... Pe sîrb iată că-l zărea Din serai de la zebrea. ALECSANDRI, P. P. 106. O să-mi fac o pereche de case să le întreacă pe ale armașului, saraiuri, bre! nu glumă. FILIMON, C. 172. ♦ Reședință; locuință. Aici se duseră la saraiul guvernatorului militar. Acest sarai era o casă veche, jumătate dărîmată. BOLINTINEANU, O. 267. Am văzut cu mare bucurie peștera sau, mai bine a zice, saraiul lui, mai bine întemeiat decît înainte. DRĂGHICI, R. 116. 2. (Regional) Șură, șopron. Strămurare a descălecat la al nouălea bordei, a dus calul sub un sarai șubred de stuf. SADOVEANU, N. P. 375. ♦ Cămară, hambar. (Poetic) S-au mișcat cu repejune pe drumeagul țarinii; le-a tăiat calea un popîndău ce-și aduna grîne în saraiul său subpămîntean. SADOVEANU, N. P. 46. – Variantă: sarái s. n.

serái s. n., pl. seráiuri

serái s. n., pl. seráiuri

SERÁI s. v. curte, grajd, palat, staul.

SERÁI ~uri n. înv. Palat al sultanului sau al unor mari demnitari turci. /<turc. seray, saray, fr. sérail, germ. Serail

sarái (saráiuri), s. n. – Palat la turci. – Var. serai. Mr. sărae. Tc. (per.) saray (Eguilaz 493; Șeineanu, II, 314; Lokotsch 1842), cf. ngr. σεράγι, alb., bg., rus. sarai, it. serraglio, fr. sérail (› var.) sp. serrallo (REW 7595b).

Bosna-Serai n. numit și Seraievo, oraș în Bosnia cu 70.000 loc.

saraiu n. 1. palatul Sultanului: safundă n umbra mărețului saraiu AL.; 2. palatul Domnului: când se trezia Măria sa, el striga prin saraiu... AL.; 3. palat în genere: o pereche de case... saraiuri, nu glumă! FIL. [Turc. SARÁY, palat].

saráĭ și (rar) seráĭ n., pl. urĭ (turc. saraĭ, palat, d. pers. seraĭ, palat; ngr. sarai, alb. bg. sîrb. saráĭ; rus. [d tăt.] saráĭ, șopron. V. sarailie, carvasara. Cp. cu polată). Vechĭ. Paltu sultanuluĭ, al mareluĭ vizir, al unuĭ pașă, al domnilor româneștĭ orĭ al agenților româneștĭ la Constantinopol. Palat în general. Azĭ. Nord. Staul: gunoĭu adunat lîngă seraĭu vitelor (VR. 1923, 4, 24). Bas. (după rus.) Șopron, remiză. V. samalîc.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

serai s. v. CURTE. GRAJD. PALAT. STAUL.

SERÁI (SARᾹY) (< tc.) s. n. Palat al sultanului sau al marilor demnitari musumlani; printre cele mai cunoscute s. sunt: Alhambra (Spania), Topkapî (Turcia) și cele din Ᾱgrā și Delhi (India) ș.a.; p. restr. parte a palatului destinată cadânelor.

SARA (SARAï) (< în ebr. sārâ „prințesă”), (în „Vechiul Testament”), sora vitregă și soția lui Avraam, care la vârsta de 90 de ani (până atunci nu a putut să aibă copii), a născut un fiu, pe care l-a botezat cu numele Isaac. A murit la vârsta de 127 de ani.

arată toate definițiile

Intrare: serai
substantiv neutru (N67)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular serai seraiul
plural seraiuri seraiurile
genitiv-dativ singular serai seraiului
plural seraiuri seraiurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N67)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular sarai saraiul
plural saraiuri saraiurile
genitiv-dativ singular sarai saraiului
plural saraiuri saraiurilor
vocativ singular
plural