Definiția cu ID-ul 507419:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
sarai (saraiuri), s. n. – Palat la turci. – Var. serai. Mr. sărae. Tc. (per.) saray (Eguilaz 493; Șeineanu, II, 314; Lokotsch 1842), cf. ngr. σεράγι, alb., bg., rus. sarai, it. serraglio, fr. sérail (› var.) sp. serrallo (REW 7595b).