5 intrări
50 de definiții

Explicative DEX

SALȚĂ2, salțe, s. f. Vulcan noroios. – Din it. salsa.

SALȚĂ2, salțe, s. f. Vulcan noroios. – Din it. salsa.

SALȚĂ1, salțe, s. f. (Înv.) Zeamă (acrișoară), sos (picant) cu care se ungeau anumite fripturi; salce2. – Din ngr. sáltsa.

SALȚĂ1, salțe, s. f. (Înv.) Zeamă (acrișoară), sos (picant) cu care se ungeau anumite fripturi; salce2. – Din ngr. sáltsa.

SĂLTA, salt, vb. I. I. 1. Intranz. și refl. (Despre ființe) A face un salt (sau salturi repetate); a sări. ◊ Expr. (Intranz.) A-i sălta (cuiva) inima (de bucurie) = a tresări de bucurie, a se bucura mult. ♦ A se ridica (puțin) de la pământ, a se înălța în picioare pentru a se urca undeva. 2. Intranz. (Despre lucruri) A se mișca (repetat) de jos în sus sub impulsul unei forțe din afară. ♦ (Despre ape, valuri) A fi agitat, a se învolbura; a clocoti. 3. (Despre ființe și despre lucruri) A se mișca, a se deplasa în salturi. ♦ (Despre oameni) A merge sprinten. ♦ (Rar) A dansa. 4. Intranz. A trece peste ceva printr-un salt. ♦ A sări, a țâșni de undeva; a se ivi, a răsări (pe neașteptate și sărind). Izvoare saltă de sub piatră. ♦ A se ridica în înălțime, a se înălța în văzduh. II. Tranz. A mișca, a deplasa din loc ridicând (ușor) în sus. ♦ Tranz., refl. și intranz. Fig. A(-și) îmbunătăți situația materială, socială. ♦ Refl. Fig. (Despre copii și plante) A crește în înălțime, a se înălța. – Lat. saltare.

SĂLTA, salt, vb. I. I. 1. Intranz. și refl. (Despre ființe) A face un salt (sau salturi repetate); a sări. ◊ Expr. (Intranz.) A-i sălta (cuiva) inima (de bucurie) = a tresări de bucurie, a se bucura mult. ♦ A se ridica (puțin) de la pământ, a se înălța în picioare pentru a se urca undeva. 2. Intranz. (Despre lucruri) A se mișca (repetat) de jos în sus sub impulsul unei forțe din afară. ♦ (Despre ape, valuri) A fi agitat, a se învolbura; a clocoti. 3. (Despre ființe și despre lucruri) A se mișca, a se deplasa în salturi. ♦ (Despre oameni) A merge sprinten. ♦ (Rar) A dansa. 4. Intranz. A trece peste ceva printr-un salt. ♦ A sări, a țâșni de undeva; a se ivi, a răsări (pe neașteptate și sărind). Izvoare saltă de sub piatră. ♦ A se ridica în înălțime, a se înălța în văzduh. II. Tranz. A mișca, a deplasa din loc ridicând (ușor) în sus. ♦ Tranz., refl. și intranz. Fig. A(-și) îmbunătăți situația materială, socială. ♦ Refl. Fig. (Despre copii și plante) A crește în înălțime, a se înălța. – Lat. saltare.

salcie3 sf vz salță1

salsă2 sf vz salță2

salsă1 sf vz salță1

salță2 sf [At: RESMERIȚĂ, D. / V: (rar) ~lsă / Pl: ~țe / E: it salsa] (Glg) Ridicătură conică formată prin erupția la suprafața pământului a gazelor degajate dintr-un zăcământ de hidrocarburi, care antrenează apă și noroi Si: pâclă, vulcan noroios.

salță1 sf [At: HELIADE, L. B. III, 41/16 / V: (rar) ~lce, ~lcie, ~lsă / E: ngr σάλτσα, it salsa] (Înv) 1 Sos picant. 2 (Spc) Zeamă acrișoară făcută din usturoi pisat amestecat cu lămâie, oțet sau vin, sare, piper, dafin, cimbru etc., cu care se ungeau anumite fripturi.

sălta [At: N. TEST. (1648) 74V/6 / V: ~ti / Pzi: salt, (înv) ~tez / E: ml saltare] 1 vi (C. i. ființe) A sări2 (1). 2 vi (Îe) A ~ de bucurie sau a-i ~ (cuiva) inima sau sufletul (de bucurie) A simți o mare bucurie. 3 vi (Îae) A fi cuprins de o mare emoție. 4 vi (Fig; rar) A trăi (cu intensitate) o anumită stare afectivă (bucurie, veselie, emoție, satisfacție, entuziasm etc.) exteriorizând-o adesea prin sărituri, gesturi, mimică. 5 vi (Rar) A dansa (1). 6 vi (Buc; îf sălti) A înnebuni. 7-8 vir A se mișca (repetat, ritmic) de jos în sus (și de sus în jos) (sub impulsul unei forțe din afară). 9 vt (Reg) A legăna. 10 vt A ridica (printr-un efort) prinzând în mână (ori în mâini) (sau ținând în palmă ori în palme). 11 vi (Îrg; c. i. ape) A se agita din cauza vântului sau a pietrelor de pe fundul albiei. 12 vi (Înv; pgn) A mișca. 13 vi A se deplasa în salturi2 (1). 14 vi A păși sprinten. 15 vi A se deplasa dintr-un loc în altul (situat mai sus sau mai jos) printr-un salt2 (1). 16-17 vit A trece ceva printr-un salt2 (1). 18-19 vit A ieși brusc (și cu putere, cu viteză) de undeva, apărând pe neașteptate Si: a țâșni. 20-21 vir A se ridica în înălțime. 22-23 vir (Pex) A se înălța în văzduh. 24 vr (C. i. ființe) A părăsi poziția orizontală (sau șezândă) și a-și îndrepta corpul (sau jumătatea lui superioară) în poziția (relativ) verticală Si: a se ridica, a se scula. 25 vr (C. i. ființe; îe) A se ~ în vârfuri A-și desprinde călcâile de la pământ, sprijinindu-și corpul numai pe vârfurile picioarelor. 26 vt A lua de jos și a duce în sus (printr-un efort fizic, printr-o mișcare) Si: a ridica. 27 vi A deplasa (sau a împinge) (sau a trage) dintr-un loc situat mai jos în unul situat mai sus Si: a ridica. 28 vt (Spc; c. i. o parte a corpului unei ființe) A îndrepta în sus, a-și duce mai sus Si: a înălța, a ridica. 29-30 vri (D. ființe sau plante tinere) A se face mai înalt, a câștiga în înălțime (și în maturitate) Si: a crește (2), a se înălța, a se ridica. 31-32 vitr (Fig) A(-și) determina sau a se crea o situație (materială, socială etc.) mai bună Vz ridica. 33-34 vitr A(-și) sau a se îmbunătăți situația (materială, socială etc.). 35-36 vitr (Spc) A promova.

sălti v vz sălta

sâlță sf [At: DOSOFTEI, ap. CADE / Pl: ~țe / E: ucr силыце] (Înv) Laț.

șaltă sf [At: ȘINCAI, HR. III, 91/33 / Pl: ? / E: nct] (Trs; înv; csnp) Coif (1).

SALȚĂ1, salțe, s. f. (Învechit, rar) Zeamă acrișoară cu care se ung anumite fripturi. Ungea [mielul] c-un fel de salță inventată de dînsul, făcută cu vin amestecat cu usturoi pisat și cu băcănii, cu lămîie și cu sare. GHICA, S. 67. corectat(ă)

SALȚĂ2, salțe, s. f. Vulcan noroios.

SĂLTA, salt, vb. I. I. Intranz. și refl. 1. (Despre ființe) A face un salt (sau salturi repetate); a sări. Gînsacul dintr-o dată începu o manevră neașteptată. Stînd drept și semeț, cu capul foarte sus, începu a sălta din picioare. SADOVEANU, O. VIII 388. ◊ Fig. Își sfîrîie degetele pe strune și cîntecul saltă aprig, înfocat. REBREANU, I. 12. Vîntul îi sălta-n cosiță Și-i făcea floare-n obraz. COȘBUC, P. I 49. ◊ Expr. A-i sălta (cuiva) inima (de bucurie) = a tresări de bucurie, a se bucura tare. Cînd mă gîndesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stîlpul hornului unde lega mama o sfoară cu motocei la capăt... parcă-mi saltă și acum inima de bucurie! CREANGĂ, A. 33. Atunci nu era pusă în joc sublima cestiune a Unirii, pentru care saltă orice inimă romînă. HASDEU, I. V. 34. ♦ A se ridica (puțin) de la pămînt pentru a se înălța în picioare sau pentru a se urca undeva. Lie îl prinse de subsuoară și-l ajută să salte în șa. SADOVEANU, O. VII 170. Cum sta întins în culcuș, Jder s-a săltat într-un cot. id. F. J. 647. 2. (Despre lucruri) A se mișca (repetat) de jos în sus, sub impulsul unei forțe din afară. Se uită peste marginea bărcii care, cînd se sălta în sus de nu se mai vedea decît ploaia cenușie și norii, cînd se scufunda sub o creastă de val. DUMITRIU, P. F. 16. Sălta-n vînt a ei altiță. COȘBUC, P. I 49. ◊ (Prin exagerare) În crîșmă-i lume multă, nădușeală mare, miros de vin acru, acru de-ți sălta căciula din cap. MIRONESCU, S. A. 52. ♦ (Despre ape, valuri) A fi agitat, a se învolbura, a clocoti. Vîntul suflă, cerul tună, Apa saltă clocotind. ALECSANDRI, P. A. 106. Pentru ce salți, Dunăre bătrînă? RUSSO, O. 33. 3. (Despre ființe și despre lucruri) A se mișca, a se deplasa în salturi. Și unde nu pornește stînca la vale, săltînd tot mai sus de un stat de om. CREANGĂ, A. 28. Iepurașu-n trei picioare Saltă, fuge ușurel. ALECSANDRI, P. A. 186. ♦ A sări, a țîșni de undeva; a se ivi, a răsări. Din cînd în cînd saltă dintr-o brazdă neagră o ciocîrlie. SADOVEANU, O. VIII 202. Izvoară vii murmură și saltă de sub piatră. EMINESCU, O. I 93. ◊ Fig. Albe, curate, se saltă căsuțele dintre livezi. VLAHUȚĂ, la TDRG. II. 1. Tranz. A mișca (ceva) din loc ridicînd (ușor) în sus. Vîntul se furișa printre crăpături... și apoi pînă la ziuă sălta acoperișul. DUMITRIU, N. 187. Un colac de plută, aruncat de sus unde apa forfotea, se văzu deodată săltat de-o pereche de coarne care ieșeau încet la suprafață. BART, S. M. 94. Dă paru, Toadere, să săltăm grinzile. VLAHUȚĂ, O. AL. I 168. Apoi săltîndu-le și aburcîndu-le cam anevoie, le umflă-n spate și la gazdă cu dînsele. CREANGĂ, A. 83. 2. Intranz. Fig. (Neobișnuit) A sări în aer. De nu vă veți supune, în astă-noapte cetatea va sălta în nori cu oameni cu tot. ALECSANDRI, T. II 32. 3. Refl. (Despre copii) A crește, a se înălța (depășind pe alții). 4. Tranz. Fig. A ridica pe cineva sau ceva dintr-o stare rea, a îmbunătăți situația cuiva, a scoate pe cineva din nevoi. Nu voiesc să întîrzii a pune în lucrare unele afaceri care vor sălta banca și ne vor sălta și pe noi. VORNIC, P. 172. De vor pieri ei, și mai sus să salte pe urmașii lor. DELAVRANCEA, O. II 228. ◊ Intranz. (Despre o activitate) Ce-i de făcut ca să salte comerțul portului și să învingă concurența Galațului, Brăilei și Constanței? BART, E. 29.

SALȚĂ s. f. erupție de noroi, cu emanații de gaze, în unele regiuni petrolifere sau gazifere; vulcan noroios. (< it. salsa)

SALȚĂ ~e f. Vulcan care erupe cu mase noroioase. /< it. salsa

A SĂLTA salt 1. intranz. (despre ființe, lucruri) A se desprinde brusc din loc, deplasându-se într-o anumită direcție (în sus, în jos, înainte, înapoi, în stânga, în dreapta); a sări. ◊ A-i ~ cuiva inima de bucurie a se bucura foarte mult. 2. tranz. 1) A mișca din loc, ridicând ușor în sus. 2) fig. A ajuta se iasă dintr-o încurcătură. /<lat. saltare

A SE SĂLTA mă salt intranz. (despre copii sau despre plante) A deveni mai înalt; a crește în înălțime; a răsări. /<lat. saltare

salță f. 1. sos: salță din vin cu usturoiu și cu sare; 2. mic vulcan noroios, ca la Policiori, în județul Buzău. [Gr. mod. SÁLTZA (din it. salsa)].

săltà v. 1. a sări cu putere și de multe ori: a sălta pe cal; 2. a se juca cu corpul, a sări după măsură: cei vechi cântau și săltau la toate ceremoniile religioase; 3. fig. a crește: îi săltă inima de bucurie; 4. a se ridica, a se face mai mare: când s’au mai săltat ISP. [Lat. SALTARE].

2) salt, a săltá v. intr. (lat. saltare, frecŭentativu d. salire, saltum, a sări; it. saltare, pv. sautar, fr. sauter, sp. pg. saltar. V. sar 2). Sar puțin și des: dansatoriĭ săltaŭ în vals, călărețiĭ săltaŭ în trap, luntrea sălta pe valurĭ. A-țĭ sălta inima de bucurie, a fi foarte vesel. Fam. Saltă comerțu, negoțu merge bine, afacerile merg bine. V. tr. Fac să sară puțin și des: bunicu îșĭ sălta nepoțiĭ pe genunchĭ. V. refl. Mă ridic, mă dezvolt, cresc, prind putere: copiiĭ s’aŭ maĭ săltat.

sálță f., pl. e (ngr. sáltsa, d. it. salsa, sos. V. sos). Sos (Flm. ș.a.). Neol. (it.) Chim. Con din a căruĭ crăpătură ĭese noroĭ sărat și gaz inflamabil, ca’n împrejurimile Etneĭ și la Policĭorĭ (Bz.).

sîlță f., pl. e (rut. silĭié, dim. d. siló, lat). Cant. Dos. Laț (cursă, capcană).

Ortografice DOOM

salță s. f., g.-d. art. salței; pl. salțe

sălta (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. salt, 2 sg. salți, 3 saltă; conj. prez. 1 sg. să salt, 3 să salte; imper. 2 sg. afirm. saltă

salță s. f., g.-d. art. salței; pl. salțe

sălta (a ~) vb., ind. prez. 3 saltă

salță (sos, vulcan) s. f., g.-d. art. salței; pl. salțe

sălta vb., ind. prez. 1 sg. salt, 3 sg. și pl. saltă; conj. prez. 3 sg. și pl. salte

salt, sălta inf.

Etimologice

sălta (salt, săltat), vb. – 1. A țopăi, a zburda. – 2. A tresări. – 3. A se înălța, a se ridica. – 4. A sări, a veni în ajutor. – 5. (Refl.) A scăpa de necaz. – 6. (Refl.) A se mări, a crește. Lat. saltāre (Pușcariu 1503; REW 7551) cf. it. saltare, prov. sautar, fr. sauter, cat., sp., port. saltar. – Der. salt, s. n. (săritură, hop), deverbal, fără circulație populară (ALR, II, 45; Iordan, BF, VII, 391); săltăreț, adj. (care saltă, sprinten; ritmat, vioi); săltător, adj. (săltăreț); săltătură, s. f. (salt, hop).

sîlță (-țe), s. f. – Laț. Rut. sylĭce (Candrea). Mai puțin probabilă legătura cu sl. sŭlęsti „a îndoi” (Miklosich, Lexicon, 934), sl. sŭlęcati „a îndoi” (Tiktin). În Mold., sec. XVII-XVIII.

Argou

a sălta gălbenușul expr. (intl.) a lua partea cea mai însemnată a unui câștig.

a sălta în laterală expr. (intl.) a fura dintr-un buzunar exterior al victimei.

a sălta ploconul expr. (intl.) a fura un lucru la îndemână / nepăzit.

sălta, salt v. t. 1. a fura. 2. a lua mită. 3. a aresta, a închide. 4. (cart.) a câștiga un pot substanțial.

Sinonime

SALȚĂ s. v. vulcan noroios.

SĂLTA vb. 1. v. ridica. 2. a înălța, a ridica. (~ din umeri.) 3. v. sări. 4. a sări. (~ peste gard.) 5. a sări, (reg.) a zăleti. (~ în înălțime.)

SĂLTA vb. v. agita, clocoti, crește, dansa, dezvolta, frământa, fremăta, înălța, învolbura, juca, legăna, mări, mișca, tresălta, zbate, zbuciuma.

SÂLȚĂ s. v. laț.

SALȚĂ s. (GEOL.) pîclă, pufnă, vulcan noroios.

sălta vb. v. AGITA. CLOCOTI. CREȘTE. DANSA. DEZVOLTA. FRĂMÎNTA. FREMĂTA. ÎNĂLȚA. ÎNVOLBURA. JUCA. LEGĂNA. MĂRI. MIȘCA. TRESĂLTA. ZBATE. ZBUCIUMA.

SĂLTA vb. 1. a (se) ridica, a (se) sui, a (se) urca. (~ sacul în căruță; îl ~ pe genunchi.) 2. a înălța, a ridica. (~ din umeri.) 3. a sări, a țopăi, (reg.) a hopăi. (Nu mai ~ atîta!) 4. a sări. (~ peste gard.) 5. a sări, (reg.) a zăleti. (~ în înălțime.)

sîlță s. v. LAȚ.

Arhaisme și regionalisme

SÎLȚĂ s.f. (Mold.) Cursă, laț. Îmi întinseră silțe picioarelor. DOSOFTEI, apud CADE. Iară dinainte apa îl ocolește, din dreapta și din stîngă malurile cu mreji și cu silțe avea; împănate. CI, 170. ◊ Fig. El organul fărălegii, vasul otrăvii, lingura vrăjbii, tocul minciunilor, silța amăgelii, cursa vicleșugului ... să să facă priimi. CI, 173. Variante: silță (CI, 170, 173). Etimologie: ucr. sylice. Cf. capcană, clucsă, măiestrie, p r u g l ă, zăbroană.

șaltă, șalte, s.f. (înv. și reg.) coif.

sấlță, sâlțe, s.f. (reg.; înv.) Laț, cursă, capcană. ■ (top.) Sâlța, vale și sat aparținător de com. Rozavlea; fost cătun, până în 2006. – Din ucr. sylice, dim. din silo „laț” (Scriban; Candrea, după DER).

sâlță, sâlțe, s.f. – (reg.; înv.) Laț, cursă, capcană. ♦ (top.) Sâlța, vale și cătun în partea de nord-vest a localității Rozavlea (Caia, 2002) – Din ucr. sylice, dim. din silo „laț” (Scriban; Candrea, cf. DER; MDA).

sâlță, -e, s.f. – (înv.) Laț. Sâlța, vale și cătun în partea de nord-vest a localității Rozavlea (Caia 2002) – Din ucr. sylice (Candrea cf. DER).

Intrare: salță (sos)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salță
  • salța
plural
  • salțe
  • salțele
genitiv-dativ singular
  • salțe
  • salței
plural
  • salțe
  • salțelor
vocativ singular —
plural —
salsă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: salță (vulcan)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • salță
  • salța
plural
  • salțe
  • salțele
genitiv-dativ singular
  • salțe
  • salței
plural
  • salțe
  • salțelor
vocativ singular —
plural —
salsă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: sălta
verb (VT43)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sălta
  • săltare
  • săltat
  • săltatu‑
  • săltând
  • săltându‑
singular plural
  • saltă
  • săltați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • salt
(să)
  • salt
  • săltam
  • săltai
  • săltasem
a II-a (tu)
  • salți
(să)
  • salți
  • săltai
  • săltași
  • săltaseși
a III-a (el, ea)
  • saltă
(să)
  • salte
  • sălta
  • săltă
  • săltase
plural I (noi)
  • săltăm
(să)
  • săltăm
  • săltam
  • săltarăm
  • săltaserăm
  • săltasem
a II-a (voi)
  • săltați
(să)
  • săltați
  • săltați
  • săltarăți
  • săltaserăți
  • săltaseți
a III-a (ei, ele)
  • saltă
(să)
  • salte
  • săltau
  • săltară
  • săltaseră
sălti
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: sâlță
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sâlță
  • sâlța
plural
  • sâlțe
  • sâlțele
genitiv-dativ singular
  • sâlțe
  • sâlței
plural
  • sâlțe
  • sâlțelor
vocativ singular —
plural —
Intrare: șaltă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șaltă
  • șalta
plural
  • șalte
  • șaltele
genitiv-dativ singular
  • șalte
  • șaltei
plural
  • șalte
  • șaltelor
vocativ singular —
plural —
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

salță, salțesubstantiv feminin

  • 1. învechit Zeamă (acrișoară), sos (picant) cu care se ungeau anumite fripturi; salce. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: salce
    • format_quote Ungea [mielul] c-un fel de salță inventată de dînsul, făcută cu vin amestecat cu usturoi pisat și cu băcănii, cu lămîie și cu sare. GHICA, S. 67. DLRLC
etimologie:

salță, salțesubstantiv feminin

  • 1. Vulcan noroios. DEX '09 DLRLC MDN '00
etimologie:

sălta, saltverb

  • 1. intranzitiv reflexiv (Despre ființe) A face un salt (sau salturi repetate). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: sări
    • format_quote Gînsacul dintr-o dată începu o manevră neașteptată. Stînd drept și semeț, cu capul foarte sus, începu a sălta din picioare. SADOVEANU, O. VIII 388. DLRLC
    • format_quote figurat Își sfîrîie degetele pe strune și cîntecul saltă aprig, înfocat. REBREANU, I. 12. DLRLC
    • format_quote figurat Vîntul îi sălta-n cosiță Și-i făcea floare-n obraz. COȘBUC, P. I 49. DLRLC
    • 1.1. A se ridica (puțin) de la pământ, a se înălța în picioare pentru a se urca undeva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Lie îl prinse de subsuoară și-l ajută să salte în șa. SADOVEANU, O. VII 170. DLRLC
      • format_quote Cum sta întins în culcuș, Jder s-a săltat într-un cot. SADOVEANU, F. J. 647. DLRLC
    • chat_bubble intranzitiv A-i sălta (cuiva) inima (de bucurie) = a tresări de bucurie, a se bucura mult. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cînd mă gîndesc la locul nașterii mele, la casa părintească din Humulești, la stîlpul hornului unde lega mama o sfoară cu motocei la capăt... parcă-mi saltă și acum inima de bucurie! CREANGĂ, A. 33. DLRLC
      • format_quote Atunci nu era pusă în joc sublima cestiune a Unirii, pentru care saltă orice inimă romînă. HASDEU, I. V. 34. DLRLC
  • 2. intranzitiv (Despre lucruri) A se mișca (repetat) de jos în sus sub impulsul unei forțe din afară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se uită peste marginea bărcii care, cînd se sălta în sus de nu se mai vedea decît ploaia cenușie și norii, cînd se scufunda sub o creastă de val. DUMITRIU, P. F. 16. DLRLC
    • format_quote Sălta-n vînt a ei altiță. COȘBUC, P. I 49. DLRLC
    • format_quote prin exagerare În crîșmă-i lume multă, nădușeală mare, miros de vin acru, acru de-ți sălta căciula din cap. MIRONESCU, S. A. 52. DLRLC
    • 2.1. (Despre ape, valuri) A fi agitat, a se învolbura. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Vîntul suflă, cerul tună, Apa saltă clocotind. ALECSANDRI, P. A. 106. DLRLC
      • format_quote Pentru ce salți, Dunăre bătrînă? RUSSO, O. 33. DLRLC
  • 3. intranzitiv (Despre ființe și despre lucruri) A se mișca, a se deplasa în salturi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și unde nu pornește stînca la vale, săltînd tot mai sus de un stat de om. CREANGĂ, A. 28. DLRLC
    • format_quote Iepurașu-n trei picioare Saltă, fuge ușurel. ALECSANDRI, P. A. 186. DLRLC
    • 3.1. (Despre oameni) A merge sprinten. DEX '09 DEX '98
    • 3.2. rar Dansa. DEX '09 DEX '98
      sinonime: dansa
  • 4. intranzitiv A trece peste ceva printr-un salt. DEX '09 DEX '98
    • 4.1. A sări, a țâșni de undeva; a se ivi, a răsări (pe neașteptate și sărind). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Din cînd în cînd saltă dintr-o brazdă neagră o ciocîrlie. SADOVEANU, O. VIII 202. DLRLC
      • format_quote Izvoară vii murmură și saltă de sub piatră. EMINESCU, O. I 93. DLRLC
      • format_quote figurat Albe, curate, se saltă căsuțele dintre livezi. VLAHUȚĂ, la TDRG. DLRLC
    • 4.2. A se ridica în înălțime, a se înălța în văzduh. DEX '09 DEX '98
  • 5. tranzitiv A mișca, a deplasa din loc ridicând (ușor) în sus. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vîntul se furișa printre crăpături... și apoi pînă la ziuă sălta acoperișul. DUMITRIU, N. 187. DLRLC
    • format_quote Un colac de plută, aruncat de sus unde apa forfotea, se văzu deodată săltat de-o pereche de coarne care ieșeau încet la suprafață. BART, S. M. 94. DLRLC
    • format_quote Dă paru, Toadere, să săltăm grinzile. VLAHUȚĂ, O. A. II 168. DLRLC
    • format_quote Apoi săltîndu-le și aburcîndu-le cam anevoie, le umflă-n spate și la gazdă cu dînsele. CREANGĂ, A. 83. DLRLC
    • 5.1. tranzitiv reflexiv intranzitiv figurat A(-și) îmbunătăți situația materială, socială. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu voiesc să întîrzii a pune în lucrare unele afaceri care vor sălta banca și ne vor sălta și pe noi. VORNIC, P. 172. DLRLC
      • format_quote De vor pieri ei, și mai sus să salte pe urmașii lor. DELAVRANCEA, O. II 228. DLRLC
      • format_quote (Despre o activitate) Ce-i de făcut ca să salte comerțul portului și să învingă concurența Galațului, Brăilei și Constanței? BART, E. 29. DLRLC
    • 5.2. reflexiv figurat (Despre copii și plante) A crește în înălțime, a se înălța. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 6. intranzitiv figurat neobișnuit A sări în aer. DLRLC
    • format_quote De nu vă veți supune, în astă-noapte cetatea va sălta în nori cu oameni cu tot. ALECSANDRI, T. II 32. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „salte” (4 clipuri)
Clipul 1 / 4