3 intrări

47 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SADEÁ adj. invar. 1. Care nu este amestecat cu altceva, de un singur fel; pur, curat. ♦ (Despre țesături, păr etc.) Care are o singură culoare; uniform colorat; fără desen. ♦ (Adverbial) Cu totul, complet, pe de-a-ntregul. 2. Autentic, veritabil, adevărat. – Din tc. sade.

SADEÁ adj. invar. 1. Care nu este amestecat cu altceva, de un singur fel; pur, curat. ♦ (Despre țesături, păr etc.) Care are o singură culoare; uniform colorat; fără desen. ♦ (Adverbial) Cu totul, complet, pe de-a-ntregul. 2. Autentic, veritabil, adevărat. – Din tc. sade.

SADEÁ adj. invar. 1. De un singur fel, neamestecat cu altceva; pur, curat, simplu, fără adaosuri sau podoabe. La nuntă îi gătită cu cămașa cea cu altiță aleasă, sadea sau bătută cu fluturi. SEVASTOS, N. 235. Laptele acru de oi cel mai bun e cînd se face sadea din lapte de oi. ȘEZ. VII 76. (Cu pronunțare regională) Toate drumurile sînt împodobite... de cruci, altile sade, altile cu domnu Iisus Hristos. KOGĂLNICEANU, S. 5. ♦ Simplu, fără titluri, fără forme de politețe. Taci, nu mă cuconi... zi-mi Stan sadea. ALECSANDRI, T. 614. Toată lighioana, măcar și cea mai proastă, Cîine sadea îmi zice, iar nu domnia-voastră. ALEXANDRESCU, P. 66. ♦ (Adverbial) De-a dreptul, curat; precis, exact. După fața lînii, oile sînt albe sadea, brumării... negre sadea. DAMÉ, T. 67. Ne este mult mai ușor de a scri și vorbi franțuzo-romînește... decît sadea romînește. RUSSO, S. 93. (Rar la comparativ) Alte încercări de publicații literare făcute în așa-zisul centru intelectual al Romîniei (sau mai sadea în București) au trăit două zile și au murit a treia zi. ALECSANDRI, S. 83. 2. (Despre persoane, uneori ironic) Veritabil, autentic, adevărat. Știți, boier sadea, nu d-ăștia de-au umplut țara și tîrgurile. REBREANU, R. I 15. Din supuși îi făcea răzăși, din răzăși, boieri sadea. DELAVRANCEA, A. 103. ♦ (Despre abstracte) Cu totul, complet, în întregime, pe deplin. Omenie fără hărnicie se mai poate, dar hărnicie fără omenie e sadea neomenie. DELAVRANCEA, S. 252. ♦ La fel cu altcineva, exact, întocmai ca altul. Să fiu Mogîrdici sadea. DELAVRANCEA, O. II 254.

SADEÁ adj. invar. 1) (despre substanțe, materiale etc.) Care are o compoziție omogenă; de un singur fel; curat; pur. 2) (despre persoane) Care ține de o pătură socială sau profesională de netăgăduit. /<turc. sade

sadeà a. simplu, fără podoabă (vorbind de haine sau de stofe ori de fața lânei la oi): rochie de percal sadea; oi albe, negre sadea; cafea sadea, neamestecată cu zahăr. ║ adv. pur și simplu: câine sadea ’mi zice, iar nu Dumniavoastră GR. AL. [Turc. SADÈ].

sadeá și sadé adj. fix, ca și gata (turc. sadé). Curat, simplu, pur, neamestecat: ceaĭ sadea (fără rom orĭ fără lapte ș.a.). V. prisne.

SĂDÍ, sădesc, vb. IV. Tranz. A introduce în pământ răsaduri, puieți etc. pentru a prinde rădăcini și a se dezvolta; a planta ♦ A semăna. – Din sl. saditi.

SĂDÍ, sădesc, vb. IV. Tranz. A introduce în pământ răsaduri, puieți etc. pentru a prinde rădăcini și a se dezvolta; a planta ♦ A semăna. – Din sl. saditi.

ȘEDEÁ, șed, vb. II. Intranz. 1. A se afla așezat pe ceva; a sta jos. ◊ Expr. A ședea (ca) pe ghimpi (sau pe foc, pe ace) = a fi nerăbdător și îngrijorat; a fi grăbit să plece. A ședea pe comoară = a fi foarte bogat și zgârcit. 2. A lua loc, a se așeza. ♦ A se opri din mers așezându-se; a poposi. (De obicei la imperativ sau în construcții negative) A avea astâmpăr, a fi liniștit. Șezi locului! 3. A sta, a se găsi, a rămâne câtva timp într-un anumit loc, într-o anumită situație sau poziție; a nu se mișca din locul sau din poziția ocupată. ◊ Expr. A ședea la masă = a lua masa, a mânca. A(-i) ședea cuiva ceva la inimă = a fi preocupat, stăpânit de ceva, a dori ceva foarte mult. A ședea pe capul cuiva = a plictisi (pe cineva) cu prezența sa sau cu prea multe insistențe. A ședea cu mâinile în sân (sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate etc.) = a nu face, a nu întreprinde nimic. A ședea strâmb și a judeca (sau a vorbi, a grăi) drept = a discuta cu franchețe; a recunoaște adevărul 4. A petrece câtva timp undeva, a nu se deplasa (dintr-un anumit loc); a se afla, a rămâne, a zăbovi (într-un anumit loc). ♦ (Rar; despre obiecte) A se afla așezat sau depozitat într-un loc). 5. A avea locuința, domiciliul undeva; a locui, a domicilia. 6. (În expr.) A(-i) ședea (cuiva) bine (sau rău, frumos, mândru) = a (nu) i se potrivi; a (nu) fi așa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat. 7. A se afla într-o anumită situație (în raport cu ceva sau cu cineva). 8. A nu face nimic, a nu avea nicio ocupație. Șade toată ziua.Lat. sedere.

ȘEDEÁ, șed, vb. II. Intranz. 1. A se afla așezat pe ceva; a sta jos. ◊ Expr. A ședea (ca) pe ghimpi (sau pe foc, pe ace) = a fi nerăbdător și îngrijorat; a fi grăbit să plece. A ședea pe comoară = a fi foarte bogat și zgârcit. 2. A lua loc, a se așeza. ♦ A se opri din mers așezându-se; a poposi. ♦ (De obicei la imperativ sau în construcții negative) A avea astâmpăr, a fi liniștit. Șezi locului! 3. A sta, a se găsi, a rămâne câtva timp într-un anumit loc, într-o anumită situație sau poziție; a nu se mișca din locul sau din poziția ocupată. ◊ Expr. A ședea la masă = a lua masa, a mânca. A(-i) ședea cuiva ceva la inimă = a fi preocupat, stăpânit de ceva, a dori ceva foarte mult. A ședea pe capul cuiva = a plictisi (pe cineva) cu prezența sa sau cu prea multe insistențe. A ședea cu mâinile în sân (sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate etc.) = a nu face, a nu întreprinde nimic. A ședea strâmb și a judeca (sau a vorbi, a grăi) drept = a discuta cu franchețe; a recunoaște adevărul. 4. A petrece câtva timp undeva, a nu se deplasa (dintr-un anumit loc); a se afla, a rămâne, a zăbovi (într-un anumit loc). ♦ (Rar; despre obiecte) A se afla așezat sau depozitat într-un loc. 5. A avea locuința, domiciliul undeva; a locui, a domicilia. 6. (În expr.) A(-i) ședea (cuiva) bine (sau rău, frumos, mândru) = a (nu) i se potrivi; a (nu) fi așa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat. 7. A se afla într-o anumită situație (în raport cu ceva sau cu cineva). 8. A nu face nimic, a nu avea nici o ocupație. Șade toată ziua.Lat. sedere.

SĂDÍ, sădesc, vb. IV. Tranz. (Complementul indică planta sau locul) A planta. Așa să facem... dacă această grădină va fi sădită de mîini omenești. ISPIRESCU, L. 224. Am dorit... să sădesc dumbrăvi de dafini cu întunecoase cărări, cu lacuri albastre și limpezi ca lacrima. EMINESCU, N. 59. Cine sădește vie, din rodul ei mănîncă. (Absol.) Dorul badei unde șede?... Colo-n grădiniță verde, Mereu cîntă și sădește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 285. ◊ (Poetic) În fiii voștri... Sădiți sublima floare a iubirii. NECULUȚĂ, Ț. D. 27. Văd cerul lan albastru, sădit cu grîu de stele. EMINESCU, O. IV 64. ◊ Fig. Alte legi sădește în sufletu-omenesc. MACEDONSKI, O. I 109. Au tainica solie De-a sădi în viitor Libertatea țării lor. ALECSANDRI, P. II 83. A sădit în inima femeii acea dragoste de familie. NEGRUZZI, S.I 289. (Refl. pas.) Acea rîvnă se sădi așa de adînc în inima ei, încît toată ziua numai de ea îi era vorba. POPESCU, B. I 118.

ȘEDEÁ, șed, vb. II. Intranz. (Adesea în concurență cu sta) 1. A se afla așezat pe ceva, a sta jos. Am pățit și noi ca un cerșitori care ședea pe comoară și cerea milostenie. CREANGĂ, P. 134. Pe genunchii mei ședea-vei, Vom fi singuri-singurei. EMINESCU, O. 175. Ședeam trîntiți pe divanuri în toată dezinvoltura moldovenească. RUSSO, O. 48. Seara la noi veneai Și pe laviță ședeai. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 265. 2. A lua loc, a se așeza. Apoi am legat ogarul și am șezut amîndoi lîngă foc, povestind. ISPIRESCU, L. 299. Cu mîna-întinsă magul îi face semn să șadă. EMINESCU, O. I 94. Vorbind astfel, șezu pe marginea patului, lîngă căpătîiul meu. BOLINTINEANU, O. 333. ◊ (Întărit prin «jos») Dincă se îndreptă spre o poartă de uluci ascuțite sus, spunîndu-le celor din urmă să șadă jos. CAMIL PETRESCU, O. II 7. ◊ (La imperativ, în formule de invitație) Ia șezi ici și spune-mi. DUMITRIU, N. 129. Șezi colea și să ospătezi oleacă. CREANGĂ, P. 32. Șezi, drăguță, să prînzim. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 271. ♦ A se opri din mers așezîndu-se; a poposi. Să-ți dau două mere dulci, Unde-i ședea să le mînci. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 118. 3. A sta sau a rămîne într-un anumit loc, într-o anumită situație sau poziție; a se afla undeva, a nu se mișca din locul sau din poziția ocupară. Directorul de bancă ședea cil ochii în farfurie și asculta jenat. REBREANU, R. I 38. Ea mergea căpșuni s-adune, Fragi s-aduneEu ședeam pe prag la noi. COȘBUC, P. I 117. Tu șezi la grajd nedezlipit și să îngrijești de calul meu. CREANGĂ, P. 208. Să șezi cu oamenii la sfat. ȘEZ. I 12. ◊ (Întărit prin «locului») Nu te duce; mai bine șezi aici locului. RETEGANUL, P. II 41. ◊ Expr. A ședea la masă = a lua masa; a mînca. Zise tatălui său într-o zi cînd ședeau la masă. ISPIRESCU, L. 14. După ce-a șezut la masă, a zis fetei să se suit în pod. CREANGĂ, P. 289. A ședea grecește, a ședea cloșcă, a ședea pe ghimpi, a ședea binișor, a ședea lipcă v. c. A-i ședea cuiva (ceva) la inimă, se spune cînd cineva este preocupat de un gînd, urmărit de o idee care nu-i dă pace. Examenul îi ședea însă la inimă și nu-l putea da, fiindcă n-avea bani. CĂLINESCU, E. 80. A ședea pe capul cuiva = a sta mereu lîngă cineva, a-i cădea (cuiva) belea; a plictisi pe cineva cu prea multe stăruințe. A ședea strîmb și a judeca (sau a vorbi, a grăi) drept = a recunoaște adevărul. Și-n adevăr, să ședem strîmb și să judicăm drept: oară ce desfătare vînătorească mai deplină... poate fi pe lume decît aceea care o gustă cineva cînd, prin pustiile Bărăganului, căruța în care stă culcat abia înaintează pe căi fără de urme? ODOBESCU, S. III 15. Șezi strîmb și grăiește drept. NEGRUZZI, S. I 247. A ședea sau a-i ședea cuiva bine (sau rău, frumos etc.) = a fi (sau a nu fi) corespunzător, potrivit, conform cu..; a fi (sau a nu fi) așa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat. Brîu-i pus! Acum, din ladă Mai ieu șorțul! O, să-mi șadă Fată cum îmi stă nevastă... COȘBUC, P. I 105. Ce nu te gîndești cînd vorbești?... Nu șade frumos! CARAGIALE, S. N. 265. Și din cînd în cînd vărsate, mîndru lacrimile-ți șed. EMINESCU, O. I 83. Ce frumos îi șade creasta ca un roșu comanac. id. O. IV 224. 4. A trăi cîtva timp undeva, a petrece un timp într-un loc; a zăbovi. Și, după ce șezu acolo cîteva zile... plecă luîndu-și calul cu sine. ISPIRESCU, L. 148. Nu ședea-n Moldova mult. ALECSANDRI, P. P. 330. A aștepta. Mărită-te, mîndră mea, După mine nu ședea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 261. ♦ (Rar, despre obiecte) A se afla așezat sau depozitat într-un loc. Alecu nu are cu ce să-mi scoată niște argintării care șed de la mai la argintar. KOGĂLNICEANU, S. 224. 5. A-și avea locuința sau domiciliul fixat undeva, a locui. De unde să-l chem, cînd nici nu știu unde șade. PETRESCU, C. V. 228. Ședea pe vale-n sus... Ion al Anei. COȘBUC, P. I 228. Palatul în care ședeau moșnegii și cu nora. s-a schimbat iarăși în sărăcăciosul bordei. CREANGĂ, P. 89. 6. A se afla într-o anumită situație în raport cu ceva sau (neobișnuit) cu cineva. Ar fi mers cu el, dar tocmai atunci ședeau mai rău ca oricînd cu banii. BASSARABESCU, la TDRG. – Prez. ind. și: (regional) șez (ALECSANDRI, T. I 115), pers. 3 și: (regional) șede (CREANGĂ, A. 106; NEGRUZZI, S. I 63, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 401). – Variantă: (regional) șădeá (ALECSANDRI, T. I 83, KOGĂLNICEANU, S. 10) vb. II.

ȘĂDEÁ vb. II. v. ședea.

A SĂDÍ ~ésc tranz. (butași, puieți, răsad etc.) A pune în pământ îngropând rădăcina; a planta. /<sl. saditi

A ȘEDEÁ șed intranz. 1) (despre ființe) A fi așezat (pe ceva); a sta jos. A ședea pe o bancă.Șezi locului, șezi binișor (sau cuminte)! astâmpără-te! fii cuminte! A ședea la masă a lua masa. 2) A se afla într-o anumită poziție sau stare. ◊ A ședea la (sau de) vorbă a vorbi. A ședea pe capul cuiva a deranja cu insistențele, cu durata vizitei etc. A-i ședea cuiva (ceva) la inimă a fi obsedat de ceva. 3) (despre obiecte de îmbrăcăminte) A prinde bine (pe cineva). 4) A avea un domiciliu stabil. 5) A nu se ocupa cu nimic. ◊ A ședea cu mâinile în sân a nu face nimic. /<lat. sedere

sădì v. 1. a planta: după cum a fost sădit, astfel a și răsărit PANN; 2. fig. a semăna: a sădi în inimile copiilor sentimente nobile. [Slav. SADITI].

ședeà v. 1. a fi jos, a se pune jos: ședeți la masă; 2. a rămânea locului, a se astâmpăra: șezi bine; 3. a avea locuința: șade departe; 4. a rămânea sau petrece undeva: a șezut mult la țară, la Paris; 5. a fi leneș: șade și nu face nimic; 6. a se potrivi: pălăria îi șade bine; 7. fig. a se cuveni: șade rău să-l gonești. [Lat. SEDERE].

sădésc v. tr. (vsl. sîrb. saditi, rus. saditĭ. V. sad, po- și pra-sad, do-, nă-, pre- și ră-sădesc). Plantez, pun copacĭ tinerĭ ca să crească: a sădi merĭ. Fig. A sădi virtute în inimile tinerilor. – Și îns-.

șed, șezút, a ședeá v. intr. (lat. sĕdére, a ședea, scr. sad, vgr. *edĭomai, ezomai, got. sitan [germ. sitzen], vsl. sĭedĭeti; it. sedére, pv. sezer, fr. seoir, sp. pg. șer.Șed, șezĭ, șede [est], și șez, șezĭ, șade [vest]; să șadă [est] și să șează [vest]. V. șa, așez, sedentar, po-sed). Am pozițiunea omuluĭ care se odihnește pe oasele basinuluĭ: a ședea pe scaun, pe pat, pe o peatră. Locuĭesc: a ședea pe strada cutare. Rămîn, petrec, trăĭesc: a ședea (maĭ des: a sta) mulțĭ anĭ în străinătate. Nu lucrez (de lene saŭ din lipsă de lucru): șade și nu face nimica. A ședea (saŭ: a sta) la masă, 1. a avea pozițiune la masă pe scaun, 2. a mînca la masă. A ședea bine, a te astîmpăra, a sta liniștit: acest copil nu șade bine. A-țĭ ședea bine (saŭ: răŭ), 1. a ți se potrivi, a-țĭ veni bine (saŭ: răŭ): această haĭnă îțĭ șade bine, îțĭ șade bine cu această haĭnă, 2. a-țĭ fi convenabil, a-țĭ face onoare: nu-țĭ șade bine să vorbeștĭ contra hoților cînd tu singur aĭ furat.Șed se confundă cu staŭ. Pentru a arăta pozițiunea omuluĭ care se sprijină pe tălpĭ, se zice a sta în picĭoare, ĭar p. a arăta pozițiunea celuĭ ce se odihnește pe oasele basinuluĭ se zice a sta (saŭ a ședea) jos. Poporu întrebuințează o expresiune trivială: a sta (saŭ a ședea) în cur, după cum zice a sta în genunchĭ, a sta în picĭoare. Literatu face bine dacă deosebește pe șed de staŭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arată toate definițiile

Intrare: sadea
invariabil (I1)
Surse flexiune: DOR
  • sadea
Intrare: sădi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • sădi
  • sădire
  • sădit
  • săditu‑
  • sădind
  • sădindu‑
singular plural
  • sădește
  • sădiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • sădesc
(să)
  • sădesc
  • sădeam
  • sădii
  • sădisem
a II-a (tu)
  • sădești
(să)
  • sădești
  • sădeai
  • sădiși
  • sădiseși
a III-a (el, ea)
  • sădește
(să)
  • sădească
  • sădea
  • sădi
  • sădise
plural I (noi)
  • sădim
(să)
  • sădim
  • sădeam
  • sădirăm
  • sădiserăm
  • sădisem
a II-a (voi)
  • sădiți
(să)
  • sădiți
  • sădeați
  • sădirăți
  • sădiserăți
  • sădiseți
a III-a (ei, ele)
  • sădesc
(să)
  • sădească
  • sădeau
  • sădi
  • sădiseră
Intrare: ședea
verb (V508)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ședea
  • ședere
  • șezut
  • șezutu‑
  • șezând
  • șezându‑
singular plural
  • șezi
  • ședeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șed
  • șez
(să)
  • șed
  • șez
  • ședeam
  • șezui
  • șezusem
a II-a (tu)
  • șezi
(să)
  • șezi
  • ședeai
  • șezuși
  • șezuseși
a III-a (el, ea)
  • șade
  • șede
(să)
  • șa
  • șa
  • ședea
  • șezu
  • șezuse
plural I (noi)
  • ședem
(să)
  • ședem
  • ședeam
  • șezurăm
  • șezuserăm
  • șezusem
a II-a (voi)
  • ședeți
(să)
  • ședeți
  • ședeați
  • șezurăți
  • șezuserăți
  • șezuseți
a III-a (ei, ele)
  • șed
(să)
  • șa
  • șa
  • ședeau
  • șezu
  • șezuseră
verb (V507)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șădea
  • șădere
  • șăzut
  • șăzutu‑
  • șăzând
  • șăzându‑
singular plural
  • șazi
  • șădeți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șad
(să)
  • șad
  • șădeam
  • șăzui
  • șăzusem
a II-a (tu)
  • șazi
(să)
  • șazi
  • șădeai
  • șăzuși
  • șăzuseși
a III-a (el, ea)
  • șade
(să)
  • șa
  • șădea
  • șăzu
  • șăzuse
plural I (noi)
  • șădem
(să)
  • șădem
  • șădeam
  • șăzurăm
  • șăzuserăm
  • șăzusem
a II-a (voi)
  • șădeți
(să)
  • șădeți
  • șădeați
  • șăzurăți
  • șăzuserăți
  • șăzuseți
a III-a (ei, ele)
  • șad
(să)
  • șa
  • șădeau
  • șăzu
  • șăzuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ședea șădea

  • 1. A se afla așezat pe ceva; a sta jos.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Am pățit și noi ca un cerșitori care ședea pe comoară și cerea milostenie. CREANGĂ, P. 134.
      surse: DLRLC
    • Pe genunchii mei ședea-vei, Vom fi singuri-singurei. EMINESCU, O. 175.
      surse: DLRLC
    • Ședeam trîntiți pe divanuri în toată dezinvoltura moldovenească. RUSSO, O. 48.
      surse: DLRLC
    • Seara la noi veneai Și pe laviță ședeai. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 265.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A ședea (ca) pe ghimpi (sau pe foc, pe ace) = a fi nerăbdător și îngrijorat; a fi grăbit să plece.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. expresie A ședea pe comoară = a fi foarte bogat și zgârcit.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. A lua loc, a se așeza.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Apoi am legat ogarul și am șezut amîndoi lîngă foc, povestind. ISPIRESCU, L. 299.
      surse: DLRLC
    • Cu mîna-întinsă magul îi face semn să șadă. EMINESCU, O. I 94.
      surse: DLRLC
    • Vorbind astfel, șezu pe marginea patului, lîngă căpătîiul meu. BOLINTINEANU, O. 333.
      surse: DLRLC
    • Dincă se îndreptă spre o poartă de uluci ascuțite sus, spunîndu-le celor din urmă să șadă jos. CAMIL PETRESCU, O. II 7.
      surse: DLRLC
    • 2.1. A se opri din mers așezându-se.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: poposi un exemplu
      exemple
      • Să-ți dau două mere dulci, Unde-i ședea să le mînci. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 118.
        surse: DLRLC
    • 2.2. (De obicei la imperativ sau în construcții negative) A avea astâmpăr, a fi liniștit.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
      exemple
      • Șezi locului!
        surse: DEX '09 DEX '98
      • Ia șezi ici și spune-mi. DUMITRIU, N. 129.
        surse: DLRLC
      • Șezi colea și să ospătezi oleacă. CREANGĂ, P. 32.
        surse: DLRLC
      • Șezi, drăguță, să prînzim. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 271.
        surse: DLRLC
  • 3. A se găsi câtva timp într-un anumit loc, într-o anumită situație sau poziție; a nu se mișca din locul sau din poziția ocupată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: rămâne sta 5 exemple
    exemple
    • Directorul de bancă ședea cu ochii în farfurie și asculta jenat. REBREANU, R. I 38.
      surse: DLRLC
    • Ea mergea căpșuni s-adune, Fragi s-adune – Eu ședeam pe prag la noi. COȘBUC, P. I 117.
      surse: DLRLC
    • Tu șezi la grajd nedezlipit și să îngrijești de calul meu. CREANGĂ, P. 208.
      surse: DLRLC
    • Să șezi cu oamenii la sfat. ȘEZ. I 12.
      surse: DLRLC
    • Nu te duce; mai bine șezi aici locului. RETEGANUL, P. II 41.
      surse: DLRLC
    • 3.1. expresie A ședea la masă = a lua masa.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mânca 2 exemple
      exemple
      • Zise tatălui său într-o zi cînd ședeau la masă... ISPIRESCU, L. 14.
        surse: DLRLC
      • După ce-a șezut la masă, a zis fetei să se suie în pod. CREANGĂ, P. 289.
        surse: DLRLC
    • 3.2. expresie A ședea grecește (1.1.), a ședea cloșcă (1.3.), a ședea pe ghimpi (1.2.), a ședea binișor (3.), a ședea lipcă (1.).
      surse: DLRLC
    • 3.3. expresie A(-i) ședea cuiva ceva la inimă = a fi preocupat, stăpânit de ceva, a dori ceva foarte mult.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Examenul îi ședea însă la inimă și nu-l putea da, fiindcă n-avea bani. CĂLINESCU, E. 80.
        surse: DLRLC
    • 3.4. expresie A ședea pe capul cuiva = a plictisi (pe cineva) cu prezența sa sau cu prea multe insistențe.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: plictisi
    • 3.5. expresie A ședea cu mâinile în sân (sau încrucișate, la brâu, cu brațele încrucișate etc) = a nu face, a nu întreprinde nimic.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 3.6. expresie A ședea strâmb și a judeca (sau a vorbi, a grăi) drept = a discuta cu franchețe; a recunoaște adevărul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Și-n adevăr, să ședem strîmb și să judicăm drept: oară ce desfătare vînătorească mai deplină... poate fi pe lume decît aceea care o gustă cineva cînd, prin pustiile Bărăganului, căruța în care stă culcat abia înaintează pe căi fără de urme? ODOBESCU, S. III 15.
        surse: DLRLC
      • Șezi strîmb și grăiește drept. NEGRUZZI, S. I 247.
        surse: DLRLC
  • 4. A petrece câtva timp undeva, a nu se deplasa (dintr-un anumit loc); a se afla (într-un anumit loc).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: rămâne zăbovi 2 exemple
    exemple
    • Și, după ce șezu acolo cîteva zile... plecă luîndu-și calul cu sine. ISPIRESCU, L. 148.
      surse: DLRLC
    • Nu ședea-n Moldova mult. ALECSANDRI, P. P. 330.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Mărită-te, mîndră mea, După mine nu ședea. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 261.
        surse: DLRLC
    • 4.2. rar (Despre obiecte) A se afla așezat sau depozitat într-un loc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Alecu nu are cu ce să-mi scoată niște argintării care șed de la mai la argintar. KOGĂLNICEANU, S. 224.
        surse: DLRLC
  • 5. A avea locuința, domiciliul undeva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: domicilia locui 3 exemple
    exemple
    • De unde să-l chem, cînd nici nu știu unde șade. PETRESCU, C. V. 228.
      surse: DLRLC
    • Ședea pe vale-n sus... Ion al Anei. COȘBUC, P. I 228.
      surse: DLRLC
    • Palatul în care ședeau moșnegii și cu nora. s-a schimbat iarăși în sărăcăciosul bordei. CREANGĂ, P. 89.
      surse: DLRLC
  • 6. expresie A(-i) ședea (cuiva) bine (sau rău, frumos, mândru) = a (nu) i se potrivi; a (nu) fi așa cum se cuvine, cum trebuie, cum este indicat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 4 exemple
    exemple
    • Brîu-i pus! Acum, din ladă Mai ieu șorțul! O, să-mi șadă Fată cum îmi stă nevastă... COȘBUC, P. I 105.
      surse: DLRLC
    • Ce nu te gîndești cînd vorbești?... Nu șade frumos! CARAGIALE, S. N. 265.
      surse: DLRLC
    • Și din cînd în cînd vărsate, mîndru lacrimile-ți șed. EMINESCU, O. I 83.
      surse: DLRLC
    • Ce frumos îi șade creasta ca un roșu comanac. EMINESCU, O. IV 224.
      surse: DLRLC
  • 7. A se afla într-o anumită situație (în raport cu ceva sau cu cineva).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Ar fi mers cu el, dar tocmai atunci ședeau mai rău ca oricînd cu banii. BASSARABESCU, la TDRG.
      surse: DLRLC
  • 8. A nu face nimic, a nu avea nicio ocupație.
    surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
    exemple
    • Șade toată ziua.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: