3 intrări

58 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

puric2 sn vz porih

púric, a v. tr. (lat. púlico, -áre, a produce puricĭ; pv. sp. pg. espulgar, fr. épucer). Caut de puricĭ: a purica un cățel. Fig. Caut amănunțit, cercetez minuțios: a purica o carte.

PÚREC s. m. v. purice.

PURECÁ vb. I v. purica.

PÚRECE s. m. v. purice.

PURICÁ, púric, vb. I. 1. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A (se) curăța de purici. 2. Tranz. Fig. (Fam.) A examina ceva cu atenție, cu de-amănuntul. [Var.: purecá vb. I] – Probabil lat. *pulicare (< pulicem).

PURICÁ, púric, vb. I. 1. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A (se) curăța de purici. 2. Tranz. Fig. (Fam.) A examina ceva cu atenție, cu de-amănuntul. [Var.: purecá vb. I] – Probabil lat. *pulicare (< pulicem).

PÚRICE, purici, s. m. 1. Nume dat mai multor insecte mici parazite, de culoare neagră-cafenie, fără aripi, cu picioarele posterioare adaptate pentru sărit, care se hrănesc cu sânge supt din corpul omului sau al unor animale. ◊ Expr. A i se face (cuiva) inima cât un purice, se spune când cineva se simte în mare primejdie, când este foarte speriat. A nu face (mulți) purici (undeva sau cu cineva) = a nu sta mult (undeva sau cu cineva). (În basme) De (sau pe) când se potcovea puricele = foarte demult; niciodată. 2. Numele a două specii de insecte parazite mici, care trăiesc pe plante: a) insectă de culoare albastră sau verde, cu un cap mic și cu antene subțiri, care distruge legumele, în special răsadul de varză (Haltica obracea); b) insectă de culoare neagră, care atacă inul, trifoiul și varza (Haltica nemorum). ◊ Compus: (Entom.) purice-de-apă = dafnie. 3. (La pl.) Cuie foarte mici, cu floarea mare, folosite în tapițerie, în cizmărie etc. 4. (La pl.) Impurități (de forma unor punctișoare) care apar pe țesăturile de bumbac nesupuse procesului de albire. 5. (Tehn.; la pl.) Bucăți mici de piatră, de beton sau de oțel care se așază pe fundul cofrajului, sub armături etc. [Var.: púrece, púrec s. m.] – Lat. pulex, -icis.

PÚRICE, purici, s. m. 1. Nume dat mai multor insecte mici parazite, de culoare neagră-cafenie, fără aripi, cu picioarele posterioare adaptate pentru sărit, care se hrănesc cu sânge supt din corpul omului sau al unor animale. ◊ Expr. A i se face (cuiva) inima cât un purice, se spune când cineva se simte în mare primejdie, când este foarte speriat. A nu face (mulți) purici (undeva sau cu cineva) = a nu sta mult (undeva sau cu cineva). (În basme) De (sau pe) când se potcovea puricele = foarte demult; niciodată. 2. Numele a două specii de insecte parazite mici, care trăiesc pe plante: a) insectă de culoare albastră sau verde, cu un cap mic și cu antene subțiri, care distruge legumele, în special răsadul de varză (Haltica obracea); b) insectă de culoare neagră, care atacă inul, trifoiul și varza (Haltica nemorum). ◊ Compus: (Entom.) purice-de-apă = dafnie. 3. (La pl.) Cuie foarte mici, cu floarea mare, folosite în tapițerie, în cizmărie etc. 4. (La pl.) Impurități (de forma unor punctișoare) care apar pe țesăturile de bumbac nesupuse procesului de albire. 5. (Tehn.; la pl.) Bucăți mici de piatră, de beton sau de oțel care se așază pe fundul cofrajului, sub armături etc. [Var.: púrece, púrec s. m.] – Lat. pulex, -icis.

porih sn [At: ARVINTE, TERM. 162 / V: (reg) ~if, ~imf, puric, purif, purih sn / Pl: ~uri / E: ucr поріг] (Reg) 1 Prag din bușteni puși de-a curmezișul apei curgătoare, spre a-i micșora viteza sau a crea bălți pentru construit plute. 2 Porțiune de dmm forestier cu lemne puse de-a curmezișul pentru a ușura transportul buștenilor la vale.

purica1 [At: ANON. CAR. / V: ~reca / Pzi: puric / E: ml pulicare] 1-2 vtr (Pfm) A (se) curăța de purici (1). 3 vt (Olt; pan; c. i. omizile; îf pureca) A curăța de pe pomii fructiferi. 4 vt (Fig) A examina atent. 5 vt (Rar; fig) A aduna cu de-amănuntul. 6 vt (Fig; c. i. ființe) A bate tare. 7 vt (Olt; fig; c. i. oameni; îf pureca) A lăsa fără bani, prin mijloace necinstite.

purice sm [At: DOSOFTEI ap. GCR I, 264/27 / V: ~rece, (rar) ~rec, (reg) ~ric / Pl: ~ici / E: ml pulex, -icis] 1 (Șîc ~-comun, ~-de-casă) Insectă de circa 2 mm lungime, de culoare neagră-cafenie, cu corpul turtit lateral, cu aparatul bucal pentru înțepat și supt și cu picioarele posterioare adaptate pentru sărit, care parazitează omul (Pulex irritans). 2 Specii de insecte mici, asemănătoare cu puricele (1), parazite hematofage pe diverse animale. 3 (Fam; îe) A nu (mai) face (mulți sau prea mulți) ~ici sau ~ici mulți A pleca repede de undeva sau de la cineva. 4 (Fam; îae) A nu rezolva nimic acolo unde se duce. 5 (Fam; îe) A i se face inima cât un ~ sau a fi cu inima cât un ~ A se speria foarte tare de o primejdie iminentă. 6 (Reg; îe) A avea ~ici pe limbă A avea mâncărime pe limbă. 7 (Pop; îe) A avea ~ici A nu avea astâmpăr. 8 (Reg; îe) A face ~ici A fi nerăbdător. 9 (Pop; îe) A scutura (pe cineva) de ~ici A bate. 10 (Reg; îe) A-și scutura ~icii A scăpa de sărăcie. 11 (Rar; îlav) Nici cât (ai chiorî) un ~ Deloc. 12 (Pop; îe) A fi plin de parale ca câinele de ~ici A avea mulți bani. 13 (Pop; îlav) De când (sau pe când) se potcoavea ~le De demult. 14 (Pop; îal) Niciodată. 15 (Reg; îe) A i se cerni (cuiva) ~icii A nu-i păsa. 16 (Gmț; îc) ~-bătrân Păduche (Pediculus vestimenti). 17 (Șîc ~-de-câmp, ~-de-curechi, ~-de-grădină, ~-de-iarbă, ~-de-răsad, ~-de-varză, ~-verde) Insectă parazită mică, albastră sau verde, cu cap mic și antene subțiri, filiforme, care distruge legumele, mai ales varza (Haltica oleracea). 18 (Șîc ~-de-câmp, ~-de-iarbă, ~-de-in, ~-de-pământ, ~le-pământului) Insectă parazită mică, neagră, care atacă inul, trifoiul și varza (Haltica nemorum). 19 (Îc) ~-le-cânepii Insectă mică, verzuie sau arămie, cu luciu metalic, care atacă cânepa (Psylliodes attenuata). 20 (Îc) ~le-ciupercilor Insectă care sapă galerii în țesuturile ciupercilor (Hypogastrura manubrialis). 21 (Îc) ~le-inului Insectă mică, neagră-verzuie sau neagră-albăstruie, cu luciu metalic, care atacă plantele tinere de in (Aphthona euphorbiae). 22 (Îc) ~le-sfeclei Insectă care atacă frunzele sfeclei (Chaetocnema tibialis). 23 (Îc) ~le-dracului Insectă castanie, lunguiață și subțire, cu corpul păros, cu antene și picioare cărămizii, care, mai ales în stare de larvă, atacă rădăcinile grâului și ale ierbii Si: (reg) faur (Elater segetum). 24 (Îc) ~-de-omăt Insectă mică, neagră-verzuie, care trăiește iarna sub lemnele putrezite Si: (reg) puricaș (2) (Podura nivalis). 25 (Șîc ~-de-apă, ~-de-baltă) Crustacee inferioare mici de apă dulce stătătoare, transparente, cu corpul acoperit cu o crustă membranoasă, care sunt hrana de bază a puietului de pește Si: (liv) dafnie (Daphnia). 26 (Lpl) Puncte negre de pe țesăturile crude de bumbac, rezultate din resturi de semințe care aderă la fibre, și care, prin albirea țesăturilor, nu se mai observă. 27 (Reg) Ornament la bondiță. 28 (Trs; lpl) Puricei (8). 29[1] (art; îcs) De-a ~le, de-a ~le pe labe Joc de copii în care jucătorul trebuie să prindă o minge, o bilă etc., așezată pe unul din capetele unei pârghii, care sare spre el în momentul când atinge celălalt capăt al pârghiei. 30 (Pop; șîs în ~ici, la ~; îcs) De-a ~recile, de-a ~recile pă babe Popic1. 31 (Trs) Titirez cu care se joacă copiii. 32 (Mpl) Bucăți mici de piatră, beton, oțel etc. care se așază pe fundul cofragului, sub armături, pentru a menține armăturile în poziția prescrisă în timpul turnării betonului. 33 (Mpl) Cui mic cu floare mare, folosit în cizmărie, în tapițerie etc. 34 (Reg; mpl) Cui de lemn. 35 (Reg; mpl) Lemn subțire bătut pe pereții de lemn ai unei case, pentru a ușura fixarea tencuielii, a lutului. 36 (Trs) Pârghie de lemn care servește la ridicarea sau la coborârea pietrei morii. 37 (Trs) Bucată de oțel sau de fier fixată în centrul piuliței de sub fusul crângului morii, pe care se învârtește capătul de jos al fusului. 38 (Îrg; îf purece) Bucată de lemn sau de fier pe care se sprijinea grindeiul morii Si: (înv) broască (27). 39 (Reg) Parte a plugului nedefinită mai îndeaproape. 40 (Reg; îf purec) Plută2. corectată

  1. Corectura se referă la sensul 29 — LauraGellner

PORÍF, porifuri, s. n. Pinten de garduri de nuiele și de bolovani, folosit pentru protejarea malului unui curs de apă, prin abaterea apei.

arată toate definițiile

Intrare: porih
porih
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • porif
  • poriful
  • porifu‑
plural
  • porifuri
  • porifurile
genitiv-dativ singular
  • porif
  • porifului
plural
  • porifuri
  • porifurilor
vocativ singular
plural
porimf
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
puric
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
purif
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
purih
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: purica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • purica
  • puricare
  • puricat
  • puricatu‑
  • puricând
  • puricându‑
singular plural
  • purică
  • puricați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • puric
(să)
  • puric
  • puricam
  • puricai
  • puricasem
a II-a (tu)
  • purici
(să)
  • purici
  • puricai
  • puricași
  • puricaseși
a III-a (el, ea)
  • purică
(să)
  • purice
  • purica
  • purică
  • puricase
plural I (noi)
  • puricăm
(să)
  • puricăm
  • puricam
  • puricarăm
  • puricaserăm
  • puricasem
a II-a (voi)
  • puricați
(să)
  • puricați
  • puricați
  • puricarăți
  • puricaserăți
  • puricaseți
a III-a (ei, ele)
  • purică
(să)
  • purice
  • puricau
  • purica
  • puricaseră
verb (VT14)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pureca
  • purecare
  • purecat
  • purecatu‑
  • purecând
  • purecându‑
singular plural
  • purecă
  • purecați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • purec
(să)
  • purec
  • purecam
  • purecai
  • purecasem
a II-a (tu)
  • pureci
(să)
  • pureci
  • purecai
  • purecași
  • purecaseși
a III-a (el, ea)
  • purecă
(să)
  • purece
  • pureca
  • purecă
  • purecase
plural I (noi)
  • purecăm
(să)
  • purecăm
  • purecam
  • purecarăm
  • purecaserăm
  • purecasem
a II-a (voi)
  • purecați
(să)
  • purecați
  • purecați
  • purecarăți
  • purecaserăți
  • purecaseți
a III-a (ei, ele)
  • purecă
(să)
  • purece
  • purecau
  • pureca
  • purecaseră
Intrare: purice
substantiv masculin (M51)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • purice
  • puricele
plural
  • purici
  • puricii
genitiv-dativ singular
  • purice
  • puricelui
plural
  • purici
  • puricilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • purec
  • purecul
  • purecu‑
plural
  • pureci
  • purecii
genitiv-dativ singular
  • purec
  • purecului
plural
  • pureci
  • purecilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M51)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • purece
  • purecele
plural
  • pureci
  • purecii
genitiv-dativ singular
  • purece
  • purecelui
plural
  • pureci
  • purecilor
vocativ singular
plural
substantiv masculin (M13)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • puric
  • puricul
  • puricu‑
plural
  • purici
  • puricii
genitiv-dativ singular
  • puric
  • puricului
plural
  • purici
  • puricilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

purica pureca

  • 1. tranzitiv reflexiv popular familiar A (se) curăța de purici.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX sinonime: despăduchea păduchea attach_file un exemplu
    exemple
    • Un negru purec;... bietul «îns!» la ce să-l purec? EMINESCU, O. I 48.
      surse: DLRLC
    • 1.1. rar (Cu schimbarea complementului) A prinde purici.
      surse: DLRLC
    • diferențiere A curăța un obiect de purici, scuturîndu-l sau cercetîndu-l cu de-amănuntul.
      surse: DLRLC
  • 2. tranzitiv figurat familiar A examina ceva cu atenție, cu de-amănuntul, exagerat de migălos.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX attach_file 2 exemple
    exemple
    • Le-am cercetat [documentele] și le-am puricat de nenumărate ori. C. PETRESCU, O. P. I 228.
      surse: DLRLC
    • Cînd cumpără haine vechi le purică pîn toate-ndoiturile. CARAGIALE, O. I 344.
      surse: DLRLC
  • exemple
    • Nu glumi, ci mi-i purecă cît se poate de bine. RETEGANUL, P. I 8.
      surse: DLRLC

etimologie: