12 definiții pentru scornire zgornire


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SCORNÍRE, scorniri, s. f. Acțiunea de a (se) scorni și rezultatul ei. [Var.: (reg.) zgornire s. f.] – V. scorni.

SCORNÍRE, scorniri, s. f. Acțiunea de a (se) scorni și rezultatul ei. [Var.: (reg.) zgorníre s. f.] – V. scorni.

SCORNÍRE, scorniri, s. f. Acțiunea de a scorni și rezultatul ei; născocire, scornitură, minciună. Scornirile nevestelor și cumetrelor. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 247. Moda aceasta de a adormi lumea e o scornire drăcească. CONTEMPORANUL, II 250.

ZGORNÍRE s. f. v. scornire.

ZGORNÍRE s. f. v. scornire.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

scorníre s. f., g.-d. art. scornírii; pl. scorníri

scorníre s. f., g.-d. art. scornírii; pl. scorníri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCORNÍRE s. I. 1. v. inventare. 2. v. fantezie. 3. inventare, născocire, plăsmuire, ticluire, (fig.) urzire. (~ unei minciuni.) 4. v. minciună. II. 1. v. hăituire. 2. bătaie. (~ peștilor.)

SCORNÍRE s. v. declanșare, dezlănțuire, iscare, izbucnire, începere, pornire, producere, stârnire, venire.

SCORNIRE s. I. 1. concepere, creare, elaborare, imaginare, inventare, născocire, plănuire, plăsmuire, proiectare, realizare, (înv. și pop.) izvodire. (~ unui nou sistem de...) 2. fantezie, ficțiune, imaginație, invenție, închipuire, născocire, plăsmuire, scorneală. (Produs al ~.) 3. inventare, născocire, plăsmuire, ticluire, (fig.) urzire. (~ unei minciuni.) 4. invenție, minciună, născoceală, născocire, născocitură, neadevăr, palavră, plăsmuire, poveste, scorneală, scornitură, (pop.) iscoditură, (înv.) basnă, băsnire, (fam.) balivernă, brașoavă, (fam. fig.) basm, gogoașă, tromboane (pl.). (Tot ce-a spus e o simplă ~.) II. 1. bătaie, goană, gonire, hăituială, hăituire, stîrnire, (pop.) zgornire. (~ vînatului din bîrlog.) 2. bătaie. (~ peștilor.)

scornire s. v. DECLANȘARE. DEZLĂNȚUIRE. ISCARE. IZBUCNIRE. ÎNCEPERE. PORNIRE. PRODUCERE. STÎRNIRE. VENIRE.

ZGORNÍRE s. v. bătaie, goană, gonire, hăituială, hăituire, scornire, stârnire.

zgornire s. v. BĂTAIE. GOANĂ. GONIRE. HĂITUIALA. HĂITUIRE. SCORNIRE. STÎRNIRE.

Intrare: scornire
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scornire
  • scornirea
plural
  • scorniri
  • scornirile
genitiv-dativ singular
  • scorniri
  • scornirii
plural
  • scorniri
  • scornirilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgornire
  • zgornirea
plural
  • zgorniri
  • zgornirile
genitiv-dativ singular
  • zgorniri
  • zgornirii
plural
  • zgorniri
  • zgornirilor
vocativ singular
plural

scornire zgornire

  • 1. Acțiunea de a (se) scorni și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: minciună născocire scornitură 2 exemple
    exemple
    • Scornirile nevestelor și cumetrelor. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 247.
      surse: DLRLC
    • Moda aceasta de a adormi lumea e o scornire drăcească. CONTEMPORANUL, II 250.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi scorni
    surse: DEX '09 DEX '98