15 definiții pentru purica
din care- explicative (8)
- morfologice (4)
- relaționale (2)
- argou (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PURICA, puric, vb. I. 1. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A (se) curăța de purici. 2. Tranz. Fig. (Fam.) A examina ceva cu atenție, cu de-amănuntul. [Var.: pureca vb. I] – Probabil lat. *pulicare (< pulicem).
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PURICA, puric, vb. I. 1. Tranz. și refl. (Pop. și fam.) A (se) curăța de purici. 2. Tranz. Fig. (Fam.) A examina ceva cu atenție, cu de-amănuntul. [Var.: pureca vb. I] – Probabil lat. *pulicare (< pulicem).
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
purica1 [At: ANON. CAR. / V: ~reca / Pzi: puric / E: ml pulicare] 1-2 vtr (Pfm) A (se) curăța de purici (1). 3 vt (Olt; pan; c. i. omizile; îf pureca) A curăța de pe pomii fructiferi. 4 vt (Fig) A examina atent. 5 vt (Rar; fig) A aduna cu de-amănuntul. 6 vt (Fig; c. i. ființe) A bate tare. 7 vt (Olt; fig; c. i. oameni; îf pureca) A lăsa fără bani, prin mijloace necinstite.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PURICA, puric, vb. I. Tranz. (Și în forma pureca) 1. A curăța un obiect de purici, scuturîndu-l sau cercetîndu-l cu de-amănuntul; (rar, cu schimbarea complementului) a prinde purici. Un negru purec;... bietul «îns!» la ce să-l purec? EMINESCU, O. I 48. ♦ Fig. A examina ceva cu de-amănuntul, a cerceta minuțios. Le-am cercetat [documentele] și le-am puricat de nenumărate ori. C. PETRESCU, O. P. I 228. Cînd cumpără haine vechi le purică pîn toate-ndoiturile. CARAGIALE, O. I 344. 2. (Familiar) A bate. Nu glumi, ci mi-i purecă cît se poate de bine. RETEGANUL, P. I 8. – Variantă: pureca vb. I.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
A PURICA puric tranz. 1) A curăța de purici. 2) fig. A examina exagerat de migălos. /<lat. pulicare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PURECA vb. I v. purica.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PURECA vb. I v. purica.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
PURECA vb. I v. purica.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pureca v vz purica1
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
purecà v. 1. a căuta purecii; 2. fig. și fam. a căuta cu deamăruntul: de cumperi lucrul, îl pureci și apoi tocmești. [Lat. PULICARE].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
púric, a -á v. tr. (lat. púlico, -áre, a produce puricĭ; pv. sp. pg. espulgar, fr. épucer). Caut de puricĭ: a purica un cățel. Fig. Caut amănunțit, cercetez minuțios: a purica o carte.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
purica (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 1 sg. puric, 2 sg. purici, 3 purică; conj. prez. 1 sg. să puric, 3 să purice
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
purica (a ~) (pop., fam.) vb., ind. prez. 3 purică
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
purica vb., ind. prez. 1 sg. puric, 3 sg. și pl. purică
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
purica
- sursa: MDO (1953)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PURICA vb. v. despăduchea, păduchea.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
purica vb. v. DESPĂDUCHEA. PĂDUCHEA.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare de argou
Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
purica, puric I. v. t. 1. a curăța de purici 2. a examina ceva cu atenție II. v. r. a se curăța de purici
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
verb (VT14) Surse flexiune: DOR | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
verb (VT14) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
|
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
purica, puricverb
- 1. A (se) curăța de purici. DEX '09 DEX '98 NODEXsinonime: despăduchea păduchea
- Un negru purec;... bietul «îns!» la ce să-l purec? EMINESCU, O. I 48. DLRLC
- diferențiere A curăța un obiect de purici, scuturîndu-l sau cercetîndu-l cu de-amănuntul. DLRLC
-
- 2. A examina ceva cu atenție, cu de-amănuntul, exagerat de migălos. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Le-am cercetat [documentele] și le-am puricat de nenumărate ori. C. PETRESCU, O. P. I 228. DLRLC
- Cînd cumpără haine vechi le purică pîn toate-ndoiturile. CARAGIALE, O. I 344. DLRLC
-
- 3. Bate. DLRLCsinonime: bate
- Nu glumi, ci mi-i purecă cît se poate de bine. RETEGANUL, P. I 8. DLRLC
-
etimologie:
- *pulicare (din pulicem) DEX '09 DEX '98 NODEX