4 intrări
34 de definiții
din care- explicative (14)
- morfologice (6)
- relaționale (11)
- specializate (1)
- enciclopedice (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CIOARĂ, ciori, s. f. 1. Nume dat mai multor specii de păsări din familia corbului, cu penajul negru sau cenușiu, cu cioc conic și puternic (Corvus). ◊ Cioară pucioasă = dumbrăveancă (Coracias garrulus). ◊ Expr. Cât (sau ca) cioara în par = foarte puțin, sporadic. (Fam.) Cum (sau ce) ciorile? = (exprimă nemulțumire) cum (sau ce) naiba? cum (sau ce) dracul? 2. Epitet dat unui om brunet, oacheș. – Cf. alb. sorrë.
PUCIOS, -OASĂ, pucioși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. (Înv. și pop.) Care miroase urât (a sulf); puturos. 2. S. f. (Pop.) Sulf. ◊ Apă-de-pucioasă = apă (minerală) sulfuroasă. – Lat. *puteosus.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cioară sf [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / V: ~re / Pl: ~re, ~ri / E: cf alb soŕe, pn ciura, ceh coura, cura, rrm cor „hoț”] 1 Nume dat mai multor specii de păsări din familia corvidelor[1], cu penajul negru sau cenușiu, cu cioc conic și puternic (Corvus). 2 (Șîs) ~-cenușie, ~-sură, ~-de-pădure, ~-vânătă, ~-bălțată Pasărea Corvus corone cornix. 3 (Șîs) ~-neagră Pasărea Corvus corone corone. 4 (Șîs) ~-fumurie, ~-sură-românească (Corvus cornix sardonius). 5 (Șîs) ~-de-sămănătură, ~-de-câmpie sau ~-de-holde, ~-neagră, ~-gulerată sau bălțată, vânătă, stăncuță Pasărea Corvus frugilegus frugilegus. 6 (Pfm; îe) l-a mâncat ~ra colacul A murit. 7 (Îlav) Cât (sau ca) ~ra-n par Foarte puțin timp. 8 (Îal) Pe apucate. 9 (Îe) A sta înfipt ca ~ra-n par A fi încrezut. 10 (Îe) A se da în laț ca ~ra A intra orbește într-un pericol. 11 (Îae) A-și face mendrele, dar a o păți. 12 (Îae) A lucra fără tragere de inimă. 13 (Îae) A-și crea dificultăți. 14 (Îlav) Ca ~ra-n laț Ca un neputincios. 15 (Îs) Marțea ~orilor Marțea din săptămâna brânzei. 16 (Reg; îcs) De-a ~ra Jocul „de-a pasărea zboară”. 17 (Îc) ~-pucioasă Dumbrăveancă. 18 (Îc) ~-de-mare Chirighiță. 19 (Fam; dep) Rrom. 20 (Îf cioarli[2]) Ucigă-l-toaca. 21 (Îe) Ce sau cum ~rile Cum naiba? 22 (Trs) Sas îmbrăcat nemțește. 23 (Reg) Câine negru ciobănesc. 24 (Reg; îcs) De-a ~ra cu puișorii Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. corectat(ă)
- corvedeelor → corvidelor — Ladislau Strifler
- Formă neconsemnată în acest dicționar. — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pâcios, ~oasă sf, a vz pucios
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pucios, ~oasă [At: PSALT. 17 / V: (reg) pâci~ / E: puți + -os] 1-2 a, sf (Chm; îvp; șîs piatră sau, înv, iarbă ~oasă) Sulf. 3 sf (Trs) Chibrit. 4 a (Reg; îs) Pere ~oase Varietate de pere nedefinită mai îndeaproape. 5 a (Îrg; d. substanțe, materii etc.) Sulfuros. 6 a (Pex) Care miroase urât, a sulf sau a hidrogen sulfurat. 7-8 sf, a (Șîs Apă ~oasă sau apă de -oasă) (Apă minerală) sulfuroasă. 9-10 smf, a (Mun; Dob) (Om) murdar, care miroase urât. 11-12 smf, a (Reg; pex) (Om) trândav. 13 a (Reg) Nesuferit. 14 a (Reg; d. lemne) Plin de apă. 15 a (Reg; csnp) Plin de sevă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUCIOS, -OASĂ, pucioși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. (Înv. și pop.) Care miroase urât (a sulf); puturos. ◊ Apă pucioasă = apă (minerală) sulfuroasă. 2. S. f. (Pop.) Sulf. ◊ Apă de pucioasă = apă (minerală) sulfuroasă. – Lat. *puteosus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
PUCIOASĂ s. f. sg. Denumirea populară a sulfului. Era un fum și un miros greu de pucioasă și rîșină, de nu puteai sta. ȘEZ. II 161. Floare de pucioasă v. floare. Apă de pucioasă = apă minerală care conține sulf. Vom mai ședea vreo trei săptămîni, ocupați a boteza reumatismele în apă de pucioasă. ALECSANDRI, S. 173.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PUCIOS, -OASĂ, pucioși, -oase, adj. (Regional) Care miroase urît; puturos. Într-această pucioasă văpaie. BUDAI-DELEANU, Ț. 218. ◊ Apă pucioasă = apă sulfuroasă. ◊ Compus: lemn-pucios = scoruș. Frunză verde lemn-pucios, Romînul e om vînos, Merge noaptea și pe jos. TEODORESCU, P. P. 479. ♦ (Substantivat) Om leneș, puturos. Taci, mă, puciosule, nu mă învăța tu pe mine. STĂNOIU, C. I. 116.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
PUCIOASĂ f. pop. Metaloid de culoare galbenă, cu miros specific neplăcut, foarte activ din punct de vedere chimic, întrebuințat, mai ales, în tehnică și în medicină; sulf. ◊ Apă (de) ~ apă sulfuroasă. /a puți + suf. ~oasă
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PUCIOS ~oasă (~oși, ~oase) pop. Care răspândește miros urât; cu miros urât; puturos. /a puți + suf. ~os
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Büdös n. sau Puciosul, massiv în Ungaria cu numeroase peșteri, având pereții acoperiți cu pucioasă și prezentând la vârful său (peste 1200 m.) un crater bine conservat (înconjurat de solfatare și mofete): e o scobitură ca o căldare adâncă de peste 300 metri.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pucioasă f. corp simplu nemetalic, de coloare galbenă, fără savoare, uscat, friabil, ce arde cu o flacără albastră și exală arzând un miros tare și pătrunzător; se întrebuințează la fabricarea chibriturilor, a prafului de pușcă și a vitriolului, iar în medicină în contra paraziților. [Lit. puturoasă: v. puțì].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Puciosu (Muntele) m. V Büdõs.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
pucĭós, -oásă adj. (lat. *puteósus, d. putére, a puți, ca puț d. púteus; it. puzzoso). Puturos, puchinos: Jidan pucĭos. Apă pucĭoasă, apă sulfuroasă. Buruĭană pucĭoasă, pucĭoacnă (Trans.). Cĭoară pucĭoasă, dumbrăveancă. Pucĭoasă s. f. (adică peatră pucioasă). Sulf. V. sulf.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pucioasă (pop.) s. f., g.-d. art. pucioasei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pucios (înv., pop.) adj. m., pl. pucioși; f. pucioasă, pl. pucioase
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pucioasă (pop.) s. f., g.-d. art. pucioasei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pucios (înv., pop.) adj. m., pl. pucioși; f. pucioasă, pl. pucioase
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pucioasă s. f., g.-d. art. pucioasei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pucios adj. m., pl. pucioși; f. sg. pucioasă, pl. pucioase
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
PUCIOASE s. pl. v. chibrit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
pucioase s. pl. v. CHIBRIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BURUIANĂ-PUCIOASĂ s. v. coriandru, iarbă-puturoasă, puciognă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIOARĂ-PUCIOASĂ s. v. ceucă, dumbrăveancă, stancă, stăncuță.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
LEMN-PUCIOS s. v. scoruș, sânger.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PUCIOASĂ s. v. sulf.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
PUCIOS adj. v. jegos, mânjit, murdar, negru, nespălat, pătat, răpănos, slinos, soios, sulfuros.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cioară-pucioasă s. v. CEUCĂ. DUMBRĂVEANCĂ. STANCĂ. STĂNCUȚĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
lemn-pucios s. v. SCORUȘ. SÎNGER.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PUCIOASĂ s. (CHIM.) sulf, (Olt. și Transilv.) țîmpor.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pucios adj. v. JEGOS. MÎNJIT. MURDAR. NEGRU. NESPĂLAT. PĂTAT. RĂPĂNOS. SLINOS. SOIOS. SULFUROS.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
pucioasă, s.f. – Sulf. – Lat. *puteosus (Scriban, DEX).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
PUCIOSU, masiv vulcanic de mici dimensiuni (de fapt un con vulcanic bine conservat), situat în SE m-ților Harghita, pe stg. văii Oltului, în zona defileului de la Tușnad, format din andezite și piroclastite. Alt. max.: 1.301 m. În craterul de explozie al conului se află cantonat lacul Sf. Ana, iar la 1 km NE de acesta se extinde tinovul Mohoș sau Lacul cu Mușchi (40 ha), un fost lac, tot de crater, în prezent colmatat. Masivul P. este acoperit de păduri de molid, brad, pin și fag. Cunoscut și sub numele Ciomatu Mare sau Ciumatu Mare. Rezervație naturală complexă (speologică, floristică și faunistică), în cadrul căreia se află cinci peșteri cu atmosferă interioară puternic încărcată cu hidrogen sulfurat și dioxid de carbon. Zonă turistică.
- sursa: DE (1993-2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Tilia cordata Mill. (syn. T. parvifolia Ebrh; T. ulmifolia Scop.) « Tei cu frunză mică, Tei pucios ». Specie care înflorește vara. Flori mici, albe-gălbui, dispuse, cca 11, în racem, de obicei pendent, pedunculate. Frunze rotund-cordiforme, pînă la 6 cm lungime, cu vîrf acut, marginea dințată, pețiolate, glabre, pe partea inferioară glauce, cu smocuri de peri maro-închis la întretăierea nervurilor. Arbore, pînă la 30 m înălțime, coroană piramidală, scoarță gri-maro-închis, lujerii și mugurii maro-gălbui. Fruct, capsulă cu pereți moi, ușor comprimabili (puțin costată), de obicei alipit-păroasă.
- sursa: DFL (1989)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv feminin compus | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
adjectiv (A51) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
adjectiv (A51) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
cioară-pucioasă, ciori-pucioasesubstantiv feminin
- 1. (Coracias garrulus) DEX '09sinonime: ceucă dumbrăveancă stancă stăncuță
pucioasăsubstantiv feminin
- 1. Denumirea populară a sulfului. Metaloid de culoare galbenă, cu miros specific neplăcut, foarte activ din punct de vedere chimic, întrebuințat, mai ales, în tehnică și în medicină. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Era un fum și un miros greu de pucioasă și rîșină, de nu puteai sta. ȘEZ. II 161. DLRLC
- 1.2. Apă de pucioasă = apă minerală care conține sulf. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Vom mai ședea vreo trei săptămîni, ocupați a boteza reumatismele în apă de pucioasă. ALECSANDRI, S. 173. DLRLC
-
-
etimologie:
- a puți + sufix -oasă NODEX
- *puteosus DEX '09 DEX '98
pucios, pucioasăadjectiv
- 1. Care miroase urât (a sulf). DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Într-această pucioasă văpaie. BUDAI-DELEANU, Ț. 218. DLRLC
- 1.1. Apă pucioasă = apă sulfuroasă. DLRLC
- 1.2. Om leneș, puturos. DLRLC
- Taci, mă, puciosule, nu mă învăța tu pe mine. STĂNOIU, C. I. 116. DLRLC
-
-
- Frunză verde lemn-pucios, Romînul e om vînos, Merge noaptea și pe jos. TEODORESCU, P. P. 479.
-
-
etimologie:
- *puteosus DEX '09 DEX '98
- puți + sufix -os NODEX