PUCIOASĂ s. f. sg. Denumirea populară a sulfului. Era un fum și un miros greu de pucioasă și rîșină, de nu puteai sta. ȘEZ. II 161. Floare de pucioasă v. floare. Apă de pucioasă = apă minerală care conține sulf. Vom mai ședea vreo trei săptămîni, ocupați a boteza reumatismele în apă de pucioasă. ALECSANDRI, S. 173.

PUCIOASĂ f. pop. Metaloid de culoare galbenă, cu miros specific neplăcut, foarte activ din punct de vedere chimic, întrebuințat, mai ales, în tehnică și în medicină; sulf. ◊ Apă (de) ~ apă sulfuroasă. /a puți + suf. ~oasă

pucioasă f. corp simplu nemetalic, de coloare galbenă, fără savoare, uscat, friabil, ce arde cu o flacără albastră și exală arzând un miros tare și pătrunzător; se întrebuințează la fabricarea chibriturilor, a prafului de pușcă și a vitriolului, iar în medicină în contra paraziților. [Lit. puturoasă: v. puțì].

PUCIOS, -OASĂ, pucioși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. (Înv. și pop.) Care miroase urât (a sulf); puturos. 2. S. f. (Pop.) Sulf. ◊ Apă-de-pucioasă = apă (minerală) sulfuroasă. – Lat. *puteosus.

pâcios, ~oasă sf, a vz pucios

pucios, ~oasă [At: PSALT. 17 / V: (reg) pâci~ / E: puți + -os] 1-2 a, sf (Chm; îvp; șîs piatră sau, înv, iarbă ~oasă) Sulf. 3 sf (Trs) Chibrit. 4 a (Reg; îs) Pere ~oase Varietate de pere nedefinită mai îndeaproape. 5 a (Îrg; d. substanțe, materii etc.) Sulfuros. 6 a (Pex) Care miroase urât, a sulf sau a hidrogen sulfurat. 7-8 sf, a (Șîs Apă ~oasă sau apă de -oasă) (Apă minerală) sulfuroasă. 9-10 smf, a (Mun; Dob) (Om) murdar, care miroase urât. 11-12 smf, a (Reg; pex) (Om) trândav. 13 a (Reg) Nesuferit. 14 a (Reg; d. lemne) Plin de apă. 15 a (Reg; csnp) Plin de sevă.

PUCIOS, -OASĂ, pucioși, -oase, adj., s. f. 1. Adj. (Înv. și pop.) Care miroase urât (a sulf); puturos. ◊ Apă pucioasă = apă (minerală) sulfuroasă. 2. S. f. (Pop.) Sulf. ◊ Apă de pucioasă = apă (minerală) sulfuroasă. – Lat. *puteosus.

pucioasă (pop.) s. f., g.-d. art. pucioasei

pucioasă (pop.) s. f., g.-d. art. pucioasei

pucioasă s. f., g.-d. art. pucioasei

PUCIOASĂ s. v. sulf.

PUCIOASĂ s. (CHIM.) sulf, (Olt. și Transilv.) țîmpor.

pucioásă, s.f. Sulf. – Lat. *puteosus (Scriban, DEX).

pucioasă, s.f. – Sulf. – Lat. *puteosus (Scriban, DEX).