PROBLEMATIC, -Ă, problematici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Îndoielnic, nesigur, ipotetic. ♦ P. ext. Dubios, suspect, necurat. 2. Adj. Care constituie o problemă, o enigmă. ♦ (Log.; despre judecăți) Care anunță un raport posibil între termenii judecății. 3. S. f. Ansamblu de probleme (I 3) cu privire la un anumit domeniu, disciplină, subiect; tematică. – Din fr. problématique.

problematic, ~ă [At: LEON ASACHI, B. 98/14 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr problématique, ger problematisch] 1 a Care are caracter de problemă (6). 2-3 sm, a (Creator) care ridică probleme (6). 4 sf Ansamblu de preocupări care caracterizează un domeniu al cunoașterii, o disciplină, o operă, activitatea cuiva etc. 5 a Care provoacă îndoieli. 6 a (Log; îs) Judecată ~ă Judecată în care raportul dintre termenii ei este doar probabil. 7 a (Pex) Dubios. corectat(ă)

PROBLEMATIC, -Ă, problematici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Îndoielnic, nesigur, ipotetic. ♦ P. ext. Dubios, suspect, necurat. 2. Adj. Care constituie o problemă, o enigmă. ♦ (Log.; despre judecăți) Care anunță un raport posibil între termenii judecății. 3. S. f. Ansamblu de probleme (I 3) cu privire la același subiect; tematică. – Din fr. problématique.

PROBLEMATIC, -Ă, problematici, -e, adj. Îndoielnic, ipotetic, nesigur. Înrîurirea ei moralizatoare va fi pentru noi mai mult decît problematică. GHEREA, ST. CR. II 86. ♦ Care constituie o problemă, o enigmă; enigmatic; p. ext. suspect. Ființi problematice, care trăiesc făr-a avea nici un chip de viețuire, care pică năpaste în casele și la mesele oamenilor și care astăzi se primblă în droște... îmbrăcați în straie nouă. ALECSANDRI, O. P. 48.

PROBLEMATIC, -Ă adj. 1. Despre care nu se poate spune ceva sigur; îndoielnic, nesigur. ♦ (Log.; despre judecăți) Care anunță un raport posibil între termenii judecății. 2. Care constituie o problemă; enigmatic; (p. ext.) suspect. [Cf. fr. problématique].

PROBLEMATIC, -Ă I. adj. 1. despre care nu se poate spune ceva sigur; îndoielnic, nesigur. ◊ (log.; despre judecăți) care anunță un raport posibil între termenii judecății. 2. care constituie o problemă; enigmatic; (p. ext.) suspect. 3. referitor la probleme. II. s. f. ansamblu de probleme cu privire la același subiect, domeniu etc.; tematică. (< fr. problématique)

problematic, -ă adj. Care constituie/pune o problemă; cu probleme; privitor la o problemă ◊ „[Ecaterina Oproiu] dă «Contemporanului» nota de feminitate problematică, grațios-savantă, dar de ar fi trăit în timpul primului «Contemporanul», aveam un Dobrogeanu-Gherea retoric, pătimaș și un tribun de sex slab.” Săpt. 16 II 73 p. 6. ◊ „«Apărarea lui Galilei» e cea mai unitară pe planul construcției, trădând o modalitate de roman posibil și prefațând (poate) evoluția prozei lui Octavin Paler, o proză problematică, intarsiată de incitații rafinate.” Săpt. 19 I 79 p. 2. ◊ „Numărul 4 al «Revistei Române», intitulat Educație și umanism, este dedicat în întregime unuia din idealurile fundamentale ale noii societăți românești, relațiilor profunde dintre vocația umanistă a acestei societăți și perspectiva problematică și aplicativă a instruirii și a formării omului.” R.l. 11 VI 81 p. 2; v. și Luc. 12 V 79 p. 6; v. și dezalergizare (din problemă, după modelul lui programatic; I. Iordan în Omagiu Al. Rosetti, Buc. 1965, p. 411, LR 3/68 p. 204, 205, atestări din 1962; DN – alt sens, DEX, DN3)

PROBLEMATIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care constituie o problemă. 2) și adverbial Care pare puțin probabil; cu existență sau reușită dubioasă; îndoielnic; nesigur. /<fr. problématique

problematic a. 1. ce are caracterul unei probleme, care nu e demonstrat: fapt problematic; 2. echivoc și suspect: conduită problematică.

*problemátic, -ă adj. (vgr. problematikós). De problemă, îndoĭos, nesigur: succes problematic. Fig. Echivoc, suspect: existență problematică. Adv. În mod problematic.

problematic (desp. pro-ble-) adj. m., pl. problematici; f. problematică, pl. problematice

problematic (pro-ble-) adj. m., pl. problematici; f. problematică, pl. problematice

problematic adj. m. (sil. -ble-), pl. problematici; f. sg. problematică, pl. problematice

PROBLEMATIC adj. v. dubios, suspect.

PROBLEMATIC adj. v. nesigur.

PROBLEMATIC adj. dubios, incert, îndoielnic, nesigur, (livr.) improbabil, indecis, (rar) îndoios, (fig.) nebulos. (La o dată ~.)

problematic adj. v. DUBIOS. SUSPECT.

Problematic ≠ sigur