2 intrări

  • privești prevești privesti privisti priviști
  • privi prăvi previ priivi

40 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

privesti v vz privești

PRIVÍ, privesc, vb. IV. 1. Tranz., intranz. și refl. recipr. A-și îndrepta ochii, privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea; a se uita. ◊ Expr. (Tranz.) A nu privi cu ochi buni = a dezaproba, a nu admite. 2. Tranz. și refl. A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede. 3. Tranz. (La pers. 3) A se referi la...; a interesa pe cineva; a fi de competența cuiva. ◊ Expr. În (ceea) ce privește... = în privința..., cu privire la..., relativ la... – Cf. sl. praviti.

PRIVÍ, privesc, vb. IV. 1. Tranz., intranz. și refl. recipr. A-și îndrepta ochii, privirea spre cineva sau ceva pentru a vedea; a se uita. ◊ Expr. (Tranz.) A nu privi cu ochi buni = a dezaproba, a nu admite. 2. Tranz. și refl. A (se) considera, a (se) socoti, a (se) crede. 3. Tranz. (La pers. 3) A se referi la...; a interesa pe cineva; a fi de competența cuiva. ◊ Expr. În (ceea) ce privește... = în privința..., cu privire la..., relativ la... – Cf. sl. praviti.

privești [At: DRĂGHICI, ap. TDRG / V: (reg) ~esti, prevesti, prev~, ~visti, ~viș~ / Pzi: ~tesc / E: ml *pervestire] 1 vt (Reg; d. lichide) A acoperi. 2 vt (C. i. lichidul din vase, recipiente, gropi) A (se) revărsa peste margini. 3 vi (Mol; pex) A prisosi. 4 vt (Reg; c. i. țesături, materiale textile) A tivi îndoind sau înnădind materialul. 5 vt (Reg; c. i. țesături, materiale textile) A întoarce pentru a face o tivitură dublă. 6 vt (Reg; c. i. țesături, materiale textile) A coase unul peste altul pentru a petici sau pentru a înnădi. 7 vt (Trs; c. i. țesături, materiale textile) A însăila. 8 vt (Mun; c. i. marginile unui obiect de îmbrăcăminte) A petrece una peste alta, pentru a încheia. 9 vt (Pop; c. i. șindrilă, scânduri etc.) A fixa și a așeza parțial una peste alta, într-un anumit fel. 10 vt (Reg; c. i. bucăți de lemn, grinzi) A suprapune capetele pentru a înnădi. 11 vt (Reg; c. i. obiecte, pereți etc.) A astupa o crăpătură. 12 vi (Ban; îf privesti) A umbla încercând să nu fie observat.

privi1 [At: PSALT. HUR. 27r/12 / V: (îvr) prăvi, (înv) previ, (reg) ~iivi / Pzi: ~vesc / E: slv правити] 1-2 vti (D. ființe) A-și îndrepta ochii spre cineva sau ceva, pentru a vedea Si: a se uita, (reg; fam) a ochi2. 3 vr (D. ochi, privire) A se îndrepta spre cineva sau spre ceva pentru a vedea Si: a se uita, (reg; fam) a ochi2. 4 vi (D. clădiri; îe) A ~ spre (sau către) ceva A fi cu fațada spre ceva. 5 vt A aprecia. 6 vt (Înv; îf prăvi) A trăi fiind martorul a ceva. 7-8 vti (Înv) A observa. 9-10 vtr A (se) cerceta cu privirea sau cu mintea Si: a (se) examina, a (se) scruta. 11 vr (Spc) A-și cerceta propria imagine într-o oglindă. 12 vt (Îvr; îf prăvi) A pândi. 13 vt (Udp „ca”) A considera într-un anumit fel Si: a crede, a socoti. 14 vt A lua în considerație. 15 vt (Îvr) A aprecia. 16 vt A se referi. 17 vt A implica. 18 vt A fi de competența cuiva. 19 vt A intra în obligația cuiva. 20 vt (Îlpp) În (ceea) ce (sau cât, înv, întrucât, încât) ~vește (ori, rar, ~vea)... Referitor la... 21 vt (Îal) Din punct de vedere. 22 vi (Înv; udp „la”, „către”) A tinde. 23 vi (Înv) A se cuveni.

PRIVEȘTÍ, priveștesc, vb. IV. Tranz. (Regional) 1. A acoperi, a trece peste; (despre lichide) a se revărsa peste marginile unui vas prea plin. (Fig.) A dragostelor fire. Uscatul tot îl cuprinde și mările priveștește. CONACHI, P. 83. 2. A tivi, a întoarce o tivitură, făcînd-o dublă, spre a fi mai trainică. – Variantă: priviștí (ȘEZ. V 119) vb. IV.

PRIVÍ, privesc, vb. IV. Tranz. 1. A-și îndrepta ochii spre cineva sau ceva pentru a vedea; a se uita. Mă gîndeam că am să vin odată să te văd, că am să rămîn seara tîrziu să privim cerul de la fereastră. DEMETRIUS, C. Șoimaru îl privi fără să clipească și fără să zîmbească. SADOVEANU, O. VII 77. Așezat la gura sobei... privesc focul. ALECSANDRI, P. III 19. Tot orașul... se adunase ca să privească alergarea de cai. NEGRUZZI, S. I 35. ◊ Fig. O lumină cenușie, tulbure, privea pe ferestre. REBREANU, I. 43. ◊ (întărit prin «cu ochi») Bătrînul privea cu ochi calzi pe Potcoavă. SADOVEANU, O. I 28. Niciodată n-am să uit cu ce ochi te-a privit, C. PETRESCU, C. V. 106. Cu ochii serei cei dentîi Eu n-o voi mai privi-o. EMINESCU, O. I 188. ◊ (Instrumentul acțiunii devine subiect) Tot sufletul i s-a urcat în ochii care privesc cu nesațiu. BRĂTESCU-VOINEȘTI, Î. 22. Ochii lui nu se sătura privind luciul mării. DRĂGHICI, R. 88. (Refl. reciproc) Cîteodat’ – deși ararese-ntîlnesc și ochii lor Se privesc. EMINESCU, O. I 51. ◊ (Cu determinări modale) Nevasta administratorului îl privi acru și stătu o clipă fără să răspundă. DUMITRIU, N. 260. L-am privit scurt și fără echivoc. CAMIL PETRESCU, U. N. 31. M-a privit lung, parc-ar fi vrut să-mi spuie ceva. VLAHUȚĂ, O. A. 479. Cu mișcare și cu groază Damele și cavalerii l-au privit. EMINESCU, O. I 166. (Refl. reciproc ) Parnasul și Olimpul cu fală se priviră. ALEXANDRESCU, M. 27. ◊ Expr. A nu privi cu ochi buni = a dezaproba, a nu admite. A privi (pe cineva) cu coada ochiului v. coadă. ◊ (Urmat de propoziții secundare) Vizitiul se întoarse încet și-l privi cum intră pe ușă. DUMITRIU, N. 33. Și privesc cum apa curge și la cotituri se pierde. ALECSANDRI, P. A. 124. ◊ Intranz. L-am ascultat pe Oance, privind la stele și depănînd... firul povestei lui. GALACTION, O. I 67. Stătu în loc și privi dureros și aiurit în juru-i. VLAHUȚĂ, O. A. 136. Să se urce într-un pom... și să privească la lupta lor. ISPIRESCU, L. 28. (Fig.) Soarele galben privea indiferent printre nouri. REBREANU, R. I 195. Rămîne toamna singură pe zare, Privind cu ochiu-i tulbure și mare. D. BOTEZ, P. O. 35. ◊ Refl. Fig. A se oglindi. În preajma unei păduri străvechi se privea în iaz moara lui Călifar. GALACTION, O. I 43. 2. A considera că ceva reprezintă un anumit lucru, că se prezintă într-un anumit fel; a socoti pe cineva sau ceva dintr-un anumit punct de vedere. De-acum poți să-i privești ca ginerii mei. ALECSANDRI, T. I 150. ◊ Refl. pas. (învechit) Mihai-vodă nu se privește în Ardeal decît ca un guvernator. BĂLCESCU, O. II 270. 3. (Numai la pers. 3) A interesa pe cineva, a fi de competința cuiva, a se raporta la cineva sau la ceva. Ce mă privește pe mine cine locuiește aici ori dincolo? C. PETRESCU, C. V. 82. Celelalte [treburi] îl priveau pe subprefect. SLAVICI, O. I 375. ◊ Expr. În (ceea) ce privește... = în privința..., cu privire la... Acum să stăm aici în ceea ce te privește pe dumneata și să luăm pe istalalt la rînd. CREANGĂ, A. 148.

PRIVIȘTÍ vb. IV v. privești.

PRIVEȘTÍ, priveștesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) 1. A acoperi, a trece peste; (despre lichide) a se vărsa peste marginile unui vas prea plin. 2. A tivi. – V. prevești.

A SE PRIVÍ mă ~ésc intranz. A-și reflecta imaginea (ca într-o oglindă); a se oglindi. /<sl. praviti

A PRIVÍ ~ésc 1. tranz. 1) A supune unei examinări cu ajutorul văzului; a se uita. ◊ ~ cu coada ochiului (pe cineva) a se uita pe furiș la cineva. A nu ~ cu ochi buni a dezaproba. 2) A supune unui examen cu ajutorul rațiunii. ~ problema sub toate aspectele. 3) (situații, lucruri, acțiuni etc.) A interpreta într-un anumit fel. 4) numai la pers. 3 A avea în vedere; a interesa. Aceasta te ~ește doar pe dumneata.In ceea ce ~ește (sau cât ~ește) în privința; referitor la. 2. intranz. A-și orienta văzul pentru a percepe; a se uita. /<sl. praviti

privì v. 1. a căuta să vază, a-și arunca ochii asupra: a privi la cineva; 2. fig. a avea raport, a ținea de: asta nu te privește. [Cf. slav. PRIVIDĬETI, a privi].

arată toate definițiile

Intrare: privești
verb (VT401)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • privești
  • priveștire
  • priveștit
  • priveștitu‑
  • priveștind
  • priveștindu‑
singular plural
  • priveștește
  • priveștiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • priveștesc
(să)
  • priveștesc
  • priveșteam
  • priveștii
  • priveștisem
a II-a (tu)
  • priveștești
(să)
  • priveștești
  • priveșteai
  • priveștiși
  • priveștiseși
a III-a (el, ea)
  • priveștește
(să)
  • priveștească
  • priveștea
  • privești
  • priveștise
plural I (noi)
  • priveștim
(să)
  • priveștim
  • priveșteam
  • priveștirăm
  • priveștiserăm
  • priveștisem
a II-a (voi)
  • priveștiți
(să)
  • priveștiți
  • priveșteați
  • priveștirăți
  • priveștiserăți
  • priveștiseți
a III-a (ei, ele)
  • priveștesc
(să)
  • priveștească
  • priveșteau
  • privești
  • priveștiseră
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • prevești
  • preveștire
  • preveștit
  • preveștitu‑
  • preveștind
  • preveștindu‑
singular plural
  • preveștește
  • preveștiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • preveștesc
(să)
  • preveștesc
  • preveșteam
  • preveștii
  • preveștisem
a II-a (tu)
  • preveștești
(să)
  • preveștești
  • preveșteai
  • preveștiși
  • preveștiseși
a III-a (el, ea)
  • preveștește
(să)
  • preveștească
  • preveștea
  • prevești
  • preveștise
plural I (noi)
  • preveștim
(să)
  • preveștim
  • preveșteam
  • preveștirăm
  • preveștiserăm
  • preveștisem
a II-a (voi)
  • preveștiți
(să)
  • preveștiți
  • preveșteați
  • preveștirăți
  • preveștiserăți
  • preveștiseți
a III-a (ei, ele)
  • preveștesc
(să)
  • preveștească
  • preveșteau
  • prevești
  • preveștiseră
privesti
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
privisti
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priviști
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: privi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • privi
  • privire
  • privit
  • privitu‑
  • privind
  • privindu‑
singular plural
  • privește
  • priviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • privesc
(să)
  • privesc
  • priveam
  • privii
  • privisem
a II-a (tu)
  • privești
(să)
  • privești
  • priveai
  • priviși
  • priviseși
a III-a (el, ea)
  • privește
(să)
  • privească
  • privea
  • privi
  • privise
plural I (noi)
  • privim
(să)
  • privim
  • priveam
  • privirăm
  • priviserăm
  • privisem
a II-a (voi)
  • priviți
(să)
  • priviți
  • priveați
  • privirăți
  • priviserăți
  • priviseți
a III-a (ei, ele)
  • privesc
(să)
  • privească
  • priveau
  • privi
  • priviseră
prăvi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
previ
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
priivi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)