16 definiții pentru tivi (tiv)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TIVI, tivesc, vb. IV. Tranz. A face, a coase un tiv. ♦ Fig. A mărgini, a împrejmui (cu un chenar, cu o dungă de altă culoare). – Din tiv.

tivi1 vt [At: DOSOFTEI, PS. 454/2 / Pzi: ~vesc / E: tiv] 1 A face un tiv (1) Si: (reg) a muchia, a rupturi, a tigheli (3). 2 (Pan; șfg; c. i. un obiect, o suprafață etc.) Aîmprejmui cu un chenar, cu o dungă luminoasă sau de altă culoare Si: a contura, a încadra. 3 (Reg) A îndrepta cu ferăstrăul marginile scândurilor brute Si: a muchia. 4 (Reg) A rotunji capătul unui trunchi2 cu toporul. 5 (Reg) A trage o brazdă de jur împrejurul unui loc arat Si: (reg) a căpăstrui.

TIVI, tivesc, vb. IV. Tranz. A face, a coase un tiv. ♦ Fig. A mărgini, a împrejmui (cu un chenar, cu o dungă de altă culoare). – Din tiv.

TIVI1, tivesc, vb. IV. Tranz. 1. A face un tiv. Adio, scumpă și neprețuită, modistă!... care-mi îndulcești viața și-mi tivești basmalele! ALECSANDRI, T. I 75. Colo sus la scăpătat Este-un cort mare rotat, Împăturat e în patru, Cu postav roșu tivit. BIBICESCU, P. P. 302. ♦ Fig. A mărgini, a împrejmui, a înconjura (cu un chenar). Deschise ochii mari, albaștri, tiviți cu gene negre, și-l privi țintă. SADOVEANU, O. VII 35. Vezi luna-n cingătoarea Aprinsei bolți albastre, Argintul ei tivește Și pragul casei noastre. GOGA, P. 38. Însuflețirea răsăritului se lăsa peste tot, tivea norii cu vișiniu. MACEDONSKI, O. III 48. Cu un roș fir de jeratic culmi de munte sînt tivite. EMINESCU, O. IV 119. ◊ Refl. Apele s-au tivit cu margini vinete de gheață. C. PETRESCU, S. 53. ◊ Refl. pas. Cînd se ară... bucata arată se tivește cu o brazdă. PAMFILE, A. R. 63. 2. A detașa prin așchiere, cu ferăstrăul, marginile scîndurilor brute.

A TIVI1 ~esc tranz. 1) (obiecte confecționate din textile) A înzestra cu un tiv; a refeca. 2) fig. A împodobi pe la margini cu un chenar. /Din tiv

tivì v. a coase pe margini, a pune chenar. [Origină necunoscută].

tivésc v. tr. (d. tiv). Cos îndoind marginea ca să nu se destrame. A o tivi de fugă, (NPl. Ceaur, 12), a o rupe de fugă, a fugi de-odată, a o tuli.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tivi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tivesc, 3 sg. tivește, imperf. 1 tiveam; conj. prez. 1 sg. să tivesc, 3 să tivească

tivi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tivesc, imperf. 3 sg. tivea; conj. prez. 3 să tivească

tivi vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tivesc, imperf. 3 sg. tivea; conj. prez. 3 sg. și pl. tivească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TIVI vb. v. chenărui, împrejmui, încadra, înconjura, mărgini, muchia, olări, teși.

TIVI vb. (pop.) a refeca, (reg.) a rupturi, a tigheli, (prin nord-estul Olt.) a muchia, (Transilv.) a știpui. (A ~ o rochie.)

TIVI vb. (pop.) a refeca, (reg.) a rupturi, a tigheli, (prin nord-estul Olt.) a muchia, (Transilv.) a știpui. (A ~ o rochie.)

tivi vb. v. CHENĂRUI. ÎMPREJMUI. ÎNCADRA. ÎNCONJURA. MĂRGINI. MUCHIA. OLĂRI. TEȘI.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

tivi (-vesc, -it), vb.1. A fugi, a începe să alerge. – 2. A coase marginea, a face tiv. – 3. (Arg.) A se împreuna. Probabil de la tiva „iute, repede”, cf. tava. Evoluția semantică nu este clară, dar cf. sp. corrido „urmat, continuat”. Explicația pornind de la tighel (Scriban) este evident insuficientă. – Der. tiv, s. n. (îndoitură, margine), deverbal; tivel, s. n. (Mold., tiv), prin contaminare cu tighel; tiveală (var. tivitură), s. f. (îndoitură; margine, chenar, tiv).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

tivi, tivesc v. t. (d. bărbați) a avea un contact sexual

Intrare: tivi (tiv)
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tivi
  • tivire
  • tivit
  • tivitu‑
  • tivind
  • tivindu‑
singular plural
  • tivește
  • tiviți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tivesc
(să)
  • tivesc
  • tiveam
  • tivii
  • tivisem
a II-a (tu)
  • tivești
(să)
  • tivești
  • tiveai
  • tiviși
  • tiviseși
a III-a (el, ea)
  • tivește
(să)
  • tivească
  • tivea
  • tivi
  • tivise
plural I (noi)
  • tivim
(să)
  • tivim
  • tiveam
  • tivirăm
  • tiviserăm
  • tivisem
a II-a (voi)
  • tiviți
(să)
  • tiviți
  • tiveați
  • tivirăți
  • tiviserăți
  • tiviseți
a III-a (ei, ele)
  • tivesc
(să)
  • tivească
  • tiveau
  • tivi
  • tiviseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tivi, tivescverb

  • 1. A face, a coase un tiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: refeca
    • format_quote Adio, scumpă și neprețuită, modistă!... care-mi îndulcești viața și-mi tivești basmalele! ALECSANDRI, T. I 75. DLRLC
    • format_quote Colo sus la scăpătat Este-un cort mare rotat, Împăturat e în patru, Cu postav roșu tivit. BIBICESCU, P. P. 302. DLRLC
    • 1.1. figurat A mărgini, a împrejmui (cu un chenar, cu o dungă de altă culoare). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Deschise ochii mari, albaștri, tiviți cu gene negre, și-l privi țintă. SADOVEANU, O. VII 35. DLRLC
      • format_quote Vezi luna-n cingătoarea Aprinsei bolți albastre, Argintul ei tivește Și pragul casei noastre. GOGA, P. 38. DLRLC
      • format_quote Însuflețirea răsăritului se lăsa peste tot, tivea norii cu vișiniu. MACEDONSKI, O. III 48. DLRLC
      • format_quote Cu un roș fir de jeratic culmi de munte sînt tivite. EMINESCU, O. IV 119. DLRLC
      • format_quote reflexiv Apele s-au tivit cu margini vinete de gheață. C. PETRESCU, S. 53. DLRLC
      • format_quote reflexiv pasiv Cînd se ară... bucata arată se tivește cu o brazdă. PAMFILE, A. R. 63. DLRLC
  • 2. A detașa prin așchiere, cu ferăstrăul, marginile scândurilor brute. DLRLC
etimologie:
  • tiv DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.