opțiuni
  • info
3 intrări
26 de definiții

Explicative DEX

PRAVOSLAVNIC, -Ă, pravoslavnici, -ce, adj., s. m. și f. (Înv. și pop.) 1. Adj. Care aparține religiei ortodoxe, privitor la această confesiune; ortodox. ◊ Biserică pravoslavnică = Biserica creștină răsăriteană, Biserica ortodoxă. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care aderă la credința ortodoxă; p. gener. (om) credincios, smerit. – Din sl. pravoslavĭnŭ.

PRAVOSLAVNIC, -Ă, pravoslavnici, -ce, adj., s. m. și f. (Înv. și pop.) 1. Adj. Care aparține religiei ortodoxe, privitor la această confesiune; ortodox. ◊ Biserică pravoslavnică = Biserica creștină răsăriteană, Biserica ortodoxă. 2. S. m. și f., adj. (Persoană) care aderă la credința ortodoxă; p. gener. (om) credincios, smerit. – Din sl. pravoslavĭnŭ.

PRAVOSLAVNICIE s. f. (Înv. și pop.) Religia creștină ortodoxă; ortodoxie. – Pravoslavnic + suf. -ie.

pravoslavnic, ~ă [At: MOXA, 379/9 / V: (înv) preago~, prea~, prevoslavnec / Pl: ~ici, ~ice / E: slv православьнъ] (Asr) 1-2 smf, a (Credincios) ortodox. 3-4 smf, a (Pgn) (Credincios) creștin. 5-6 smf, a (Pex) (Om) bigot. 7 sm (Îvr) Sfânt creștin ortodox. 8 a (Îs) Biserică ~ă Biserică creștină răsăriteană. 9 a (Pgn; îas) Biserică ortodoxă. corectat(ă)

pravoslavnicie [At: IORGA, L. I, 13 / Pl: ~ii / E: pravoslavnic + -ie] (Nob) Ortodoxie.

preagoslavnic, ~ă a vz pravoslavnic

preavoslavnec[1], ~ă a vz pravoslavnic

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

preavoslavnic, ~ă a vz pravoslavnic

prevoslavnec, ~ă a vz pravoslavnic

PRAVOSLAVNICIE s. f. (Înv.) Religia creștină ortodoxă; ortodoxie. – Pravoslavnic + suf. -ie.

PRAVOSLAVNIC, -Ă, pravoslavnici, -e, adj. (Învechit) Care ține de religia ortodoxă, care aparține acestei confesiuni; ortodox. Călugări din toate lavrele creștinității pravoslavnice au trecut pe aici. GALACTION, O. I 221. Puișor le făcuse încă o dată să renunțe la ghidul acesta pios, de pravoslavnică înfrățire. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 11. Nu crez să fi fost creștin pravoslavnic, că, de-ar fi fost creștin, nu s-ar fi însurat în postul mare. HASDEU, I. V. 40. ◊ Biserică pravoslavnică = biserica creștină răsăriteană, biserica ortodoxă. ♦ (Substantivat) Fig. Credincios, cuvios, smerit; p. ext. bigot. (Ironic) Acesta-i pravoslavnicul cel de socru, sosit înadins de la Ierusalim pentru ca să realizeze toate dorințile tale? ALECSANDRI, T. 1272.

PRAVOSLAVNICIE s. f. (învechit) Religia creștină ortodoxă; ortodoxism. Curentul religios din Principate, izvorît din pravoslavnicie... nu se putea amesteca cu acel curent de cultură ardeleană. IORGA, L. I 13.

PRAVOSLAVNIC ~că (~ci, ~ce) pop. 1) Care ține de biserica răsăriteană; propriu bisericii creștine răsăritene; ortodox. 3) și substantival Care se conformează practicilor religiei ortodoxe. /<sl. pravoslavinu

pravoslavnic a. și m. ortodox: Pravoslavnica Mărturisire a lui Petre Movilă. [Slav. PRAVOSLAVĬNŬ, lit. de dreaptă opiniune].

pravoslávnic, -ă adj. (vsl. pravo-slavĭnŭ, d. pravo, drept, și slava, glorie, slavă, opiniune; rus. pravoslávnyĭ). Ortodox.

Ortografice DOOM

pravoslavnic adj. m., s. m., pl. pravoslavnici; adj. f., s. f. pravoslavnică, pl. pravoslavnice

pravoslavnicie (înv.) s. f., art. pravoslavnicia, g.-d. pravoslavnicii, art. pravoslavniciei

pravoslavnic (înv., pop.) adj. m., s. m., pl. pravoslavnici; adj. f., s. f. pravoslavnică, pl. pravoslavnice

pravoslavnicie (înv., pop.) s. f., art. pravoslavnicia, g.-d. pravoslavnicii, art. pravoslavniciei

pravoslavnic adj. m., s. m. (sil. mf. -slav-), pl. pravoslavnici; f. sg. pravoslavnică, pl. pravoslavnice

pravoslavnicie s. f. (sil. mf. -slav-), art. pravoslavnicia, g.-d. pravoslavnicii, art. pravoslavniciei

Sinonime

PRAVOSLAVNIC adj. v. credincios, cucernic, cuvios, evlavios, ortodox, pios, preacredincios, religios, smerit.

PRAVOSLAVNIC adj., s. v. bigot, fanatic, habotnic.

PRAVOSLAVNICIE s. v. ortodoxie, ortodoxism.

pravoslavnic adj., s. v. BIGOT. FANATIC. HABOTNIC.

pravoslavnic adj. v. CREDINCIOS. CUCERNIC. CUVIOS. EVLAVIOS. ORTODOX. PIOS. PREACREDINCIOS. RELIGIOS. SMERIT.

pravoslavnicie s. v. ORTODOXIE. ORTODOXISM.

Intrare: pravoslavnic (adj.)
pravoslavnic1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pravoslavnic
  • pravoslavnicul
  • pravoslavnicu‑
  • pravoslavnică
  • pravoslavnica
plural
  • pravoslavnici
  • pravoslavnicii
  • pravoslavnice
  • pravoslavnicele
genitiv-dativ singular
  • pravoslavnic
  • pravoslavnicului
  • pravoslavnice
  • pravoslavnicei
plural
  • pravoslavnici
  • pravoslavnicilor
  • pravoslavnice
  • pravoslavnicelor
vocativ singular — —
plural — —
preagoslavnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prevoslavnec
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
preavoslavnic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
preavoslavnec
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pravoslavnic (s.m.)
pravoslavnic2 (s.m.) substantiv masculin admite vocativul
substantiv masculin (M13)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pravoslavnic
  • pravoslavnicul
  • pravoslavnicu‑
plural
  • pravoslavnici
  • pravoslavnicii
genitiv-dativ singular
  • pravoslavnic
  • pravoslavnicului
plural
  • pravoslavnici
  • pravoslavnicilor
vocativ singular
  • pravoslavnicule
  • pravoslavnice
plural
  • pravoslavnicilor
Intrare: pravoslavnicie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pravoslavnicie
  • pravoslavnicia
plural — —
genitiv-dativ singular
  • pravoslavnicii
  • pravoslavniciei
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pravoslavnic, pravoslavnicăadjectiv

  • 1. Care aparține religiei ortodoxe, privitor la această confesiune. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ortodox
    • format_quote Călugări din toate lavrele creștinității pravoslavnice au trecut pe aici. GALACTION, O. I 221. DLRLC
    • format_quote Puișor le făcuse încă o dată să renunțe la gîndul acesta pios, de pravoslavnică înfrățire. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 11. DLRLC
    • format_quote Nu crez să fi fost creștin pravoslavnic, că, de-ar fi fost creștin, nu s-ar fi însurat în postul mare. HASDEU, I. V. 40. DLRLC
    • 1.1. Biserică pravoslavnică = Biserica creștină răsăriteană, Biserica ortodoxă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Care aderă la credința ortodoxă. DEX '09 DEX '98
etimologie:

pravoslavnic, pravoslavnicisubstantiv masculin
pravoslavnică, pravoslavnicesubstantiv feminin

  • 1. Persoană care aderă la credința ortodoxă. DEX '09 DEX '98
    • format_quote ironic Acesta-i pravoslavnicul cel de socru, sosit înadins de la Ierusalim pentru ca să realizeze toate dorințile tale? ALECSANDRI, T. 1272. DLRLC
etimologie:

pravoslavniciesubstantiv feminin

  • 1. învechit popular Religia creștină ortodoxă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: ortodoxie ortodoxism
    • format_quote Curentul religios din Principate, izvorît din pravoslavnicie... nu se putea amesteca cu acel curent de cultură ardeleană. IORGA, L. I 13. DLRLC
etimologie:
  • Pravoslavnic + -ie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.