6 intrări

52 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ponci3, ~ce a vz ponc

ponci2 vi [At: BUD, P. P. 81 / V: ~ii / Pzi: ~cesc / E: ponc] (Mar) 1 A se împotrivi. 2 A se certa.

PONCI2, ponci, s. m. (Regional) Povîrniș. Îi ponci la vale. ȘEZ. IX 152.

PONCI, -E, ponci, -e, adj. (Reg.; despre terenuri) Povârnit, abrupt.

ponci f. pl. înclinare de teren: e ponci la vale. [Dintr’un singular poancă: origină necunoscută].

2) poncĭ, pónce adj., pl. tot așa (d. ponc). Est. Prea povîrnit, prea aproape de vertical: acoperemînt poncĭ, scară ponce.

1) *poncĭ n., pl. ĭurĭ (fr. punch, d. engl. punch, care vine d. indianu pânch, cincĭ, pin aluz. la cele cincĭ ingrediente ale poncĭuluĭ). Băutură compusă din apă saŭ ceaĭ cu rachiŭ saŭ rom, lămîĭe și zahăr.

PONCÍȘ, -Ă, ponciși, -e, adj., adv. (Reg.) I. Adj. 1. (Despre ochi) încrucișat, sașiu. 2. (Despre terenuri) Foarte înclinat, abrupt, pieziș. ◊ Expr. (Adverbial) A spune (ceva) ponciș = a spune (ceva) în mod direct, fără menajamente. II. Adv. Cruciș, chiorâș; fig. cu ciudă, cu dușmănie. A se uita ponciș. 2. De-a curmezișul, pieziș. ◊ Expr. (Substantivat) A sta de-a poncișul = a se opune, a fi împotrivă. – Ponc (reg. „deal” < magh.) + suf. -iș.

PUNCI1, punciuri, s. n. Băutură făcută dintr-un amestec de rom sau alte băuturi alcoolice cu zahăr, lămâie, portocale etc. și diverse mirodenii. – Din engl., fr. punch.

PUNCI1, punciuri, s. n. Băutură făcută dintr-un amestec de rom sau alte băuturi alcoolice cu zahăr, lămâie, portocale etc. și diverse mirodenii. – Din engl., fr. punch.

ponc, poancă [At: LB / V: (reg) ~nci, ~nce, panc, punc, (îvr) poance sf / Pl: ~nci, poance, ponce / E: mg ponk „deal”] 1-2 a (Mol; Ban; d. forme de relief, poziția unor obiecte etc.) (Aproape) vertical. 3 sf (Reg) Pantă foarte abruptă. 4-5 sf (Reg; îljv) În poancă Oblic. 6 a (Reg; d. afirmațiile cuiva) Direct. 7-8 smf, a (Ban; Trs) (Persoană) care se uită șașiu. 9-10 sf, a (Ban; Trs) (Om) zbanghiu. 11-12 sf (Reg; îljv) În poancă Chiorâș. 13-14 smf, a (Reg) (Om) lipsit de istețime Si: prost. 15-16 smf, a (Reg) (Om) care nu știe să se descurce. 17-18 smf, a (Reg) (Om) pe care îl înșeală toți cu ușurință. 19 sf (Îlav) De-a poanca La întâmplare, fără o țintă precisă. 20 sf (Mol) Organ genital femeiesc. 21 sm (Ban) Ghiont. 22 sf (Reg; mpl) Ceartă. 23 sf (Îlav) În ponce În contradictoriu. 24 sf (Ban) Privire urâtă și pătrunzătoare. 25 sf (Ban; îe) A da poanca A-i merge rău. 26 av (Reg) Cu ciudă. 27 av (Reg) Cu dușmănie.

ponciș, ~ă [At: VARLAAM, C. 163 / V: (înv) pomc~ / Pl: ~i, ~e / E: ponc + -iș] 1-2 a (Reg; d. terenuri, suprafețe etc.) (Puternic) înclinat. 3 sn (Buc) Povârniș. 4 a (Înv) Strâmb. 5 av (Pop) De-a curmezișul. 6 av (Înv; pex) Din sens opus. 7 av (Înv; pex) Împotrivă. 8 av (Înv; fig) Ostil. 9-10 av, sf (Îe) A se pune ~ sau a sta în ~, a sta de-a ~ul A se opune. 11 av (Îe) A spune (sau a vorbi) ~ A se exprima direct, fară a menaja pe interlocutor. 12 av (Reg; îe) A da (cuiva) ~ A înghionti pe cineva. 13 a (Reg; d. ochi, privire) Sașiu. 14 av (Pop; în legătură cu verbele „a se uita”, „a privi” etc.) Cruciș. 15 av (Pop; fig; în legătură cu verbele „a se uita”, „a privi” etc.) Cu ciudă. 16 av (Pop; fig; în legătură cu verbele „a căuta”, „a se uita”, „a privi” etc.) Cu răutate. 17 av (Pop; fig; în legătură cu verbele „a se uita”, „a privi” etc.) Cu dușmănie. 18 s (Mun) Număr cinci la unele numărători la jocurile de copii.

ponct[1] sn vz punc[2]

  1. Variantă neatestată de definiția principală — LauraGellner
  2. Cuv. punc este de fapt o variantă a cuv. ponc LauraGellner

punci1 sn [At: (a. 1811) IORGA, S. D. VIII, 51 / V: (înv) ponci, (rar) punș / S și: punch / Pl: ~uri / E: eg, fr punch] Băutură preparată de obicei dintr-un amestec de portocale, suc de lămâie, zahăr, la care se adaugă rom sau lichior și unele mirodenii.

arată toate definițiile

Intrare: ponci (adj.)
ponci3 (adj.) adjectiv
adjectiv (A115)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ponci
  • ponciul
  • ponciu‑
  • ponce
  • poncea
plural
  • ponci
  • poncii
  • ponce
  • poncele
genitiv-dativ singular
  • ponci
  • ponciului
  • ponce
  • poncei
plural
  • ponci
  • poncilor
  • ponce
  • poncelor
vocativ singular
plural
Intrare: ponci (povârniș)
ponci2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M73)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ponci
  • ponciul
plural
  • ponci
  • poncii
genitiv-dativ singular
  • ponci
  • ponciului
plural
  • ponci
  • poncilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F169)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
plural
  • ponci
  • poncile
genitiv-dativ singular
plural
  • ponci
  • poncilor
vocativ singular
plural
Intrare: ponci (vb.)
verb (V406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ponci
  • poncire
  • poncit
  • poncitu‑
  • poncind
  • poncindu‑
singular plural
  • poncește
  • ponciți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • poncesc
(să)
  • poncesc
  • ponceam
  • poncii
  • poncisem
a II-a (tu)
  • poncești
(să)
  • poncești
  • ponceai
  • ponciși
  • ponciseși
a III-a (el, ea)
  • poncește
(să)
  • poncească
  • poncea
  • ponci
  • poncise
plural I (noi)
  • poncim
(să)
  • poncim
  • ponceam
  • poncirăm
  • ponciserăm
  • poncisem
a II-a (voi)
  • ponciți
(să)
  • ponciți
  • ponceați
  • poncirăți
  • ponciserăți
  • ponciseți
a III-a (ei, ele)
  • poncesc
(să)
  • poncească
  • ponceau
  • ponci
  • ponciseră
poncii
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ponc
ponc adjectiv
adjectiv (A63)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ponc
  • poncul
  • poncu‑
  • poancă
  • poanca
plural
  • ponci
  • poncii
  • poance
  • poancele
genitiv-dativ singular
  • ponc
  • poncului
  • poance
  • poancei
plural
  • ponci
  • poncilor
  • poance
  • poancelor
vocativ singular
plural
poance
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
punc
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: ponciș (adv.)
ponciș2 (adv.) adverb
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • ponciș
  • ponci
pomciș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: punci (băutură)
substantiv neutru (N60)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • punci
  • punciul
  • punciu‑
plural
  • punciuri
  • punciurile
genitiv-dativ singular
  • punci
  • punciului
plural
  • punciuri
  • punciurilor
vocativ singular
plural
ponci1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N60)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ponci
  • ponciul
  • ponciu‑
plural
  • ponciuri
  • ponciurile
genitiv-dativ singular
  • ponci
  • ponciului
plural
  • ponciuri
  • ponciurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N60)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • punș
  • punșul
  • punșu‑
plural
  • punșuri
  • punșurile
genitiv-dativ singular
  • punș
  • punșului
plural
  • punșuri
  • punșurilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ponci (adj.)

etimologie:

ponci (povârniș)

etimologie:

ponciș (adv.) pomciș

  • exemple
    • Pe la rudele mele din oraș nici nu mă gîndesc să trec. Știu ce s-ar întîmpla dacă m-aș duce, – s-ar uita fiecare ponciș la mine. STANCU, D. 360.
      surse: DLRLC
    • Apoi, baba, privindu-l ponciș, răstoarnă mămăliga cu aburi pe mescioara rotundă. DUNĂREANU, CH. 86.
      surse: DLRLC
    • 1.1. figurat Cu ciudă, cu dușmănie.
      surse: DEX '09 DLRLC
  • 2. De-a curmezișul.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pieziș attach_file 3 exemple
    exemple
    • Cu bastonul amenințînd ponciș ochii trecătorilor, îl cercetă... din tălpi pînă-n creștet. C. PETRESCU, A. R. 15.
      surse: DLRLC
    • Și vodă frîul l-a smuncit Și-apoi cu frîul a lovit Ponciș în ochi fugarul. COȘBUC, P. I 197.
      surse: DLRLC
    • Casa era o adevărată fortăreață... Din pridvor, la dreapta și la stînga, porneau ponciș două meterezuri prin zid. GHICA, S. 264.
      surse: DLRLC
  • 3. În contra.
    exemple
    • Toată vorba era ponciș; îi căuta curat nod în papură. CONTEMPORANUL, VI 103.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Ponc (regional „deal” din limba maghiară) + sufix -iș.
    surse: DEX '09 DEX '98

punci (băutură) ponci punș

  • 1. Băutură făcută dintr-un amestec de rom sau alte băuturi alcoolice cu zahăr, lămâie, portocale etc. și diverse mirodenii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX sinonime: grog attach_file un exemplu
    exemple
    • Neculai, adă punciul aici. ALECSANDRI, T. 759.
      surse: DLRLC

etimologie: