15 definiții pentru punci (băutură) ponci punș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PUNCI1, punciuri, s. n. Băutură făcută dintr-un amestec de rom sau alte băuturi alcoolice cu zahăr, lămâie, portocale etc. și diverse mirodenii. – Din engl., fr. punch.

PUNCI1, punciuri, s. n. Băutură făcută dintr-un amestec de rom sau alte băuturi alcoolice cu zahăr, lămâie, portocale etc. și diverse mirodenii. – Din engl., fr. punch.

punci1 sn [At: (a. 1811) IORGA, S. D. VIII, 51 / V: (înv) ponci, (rar) punș / S și: punch / Pl: ~uri / E: eg, fr punch] Băutură preparată de obicei dintr-un amestec de portocale, suc de lămâie, zahăr, la care se adaugă rom sau lichior și unele mirodenii.

PUNCI, punciuri, s. n. Băutură făcută dintr-un amestec de rom și alte băuturi alcoolice, zahăr, lămîie, fructe și diverse mirodenii. V. grog. Neculai, adă punciul aici. ALECSANDRI, T. 759. – Pronunțat monosilabic. – Variantă: (învechit) ponci (NEGRUZZI, S I 74) s. n.

PUNCI1 s.n. Băutură preparată dintr-un amestec de rom, zahăr, suc de lămâie, de portocale etc. [< engl., fr. punch].

PUNCI1 s. n. băutură dintr-un amestec de suc de portocale, de lămâie și zahăr, cu rom sau lichior. (< engl. punch)

PUNCI ~uri n. Băutură preparată dintr-un amestec de rom cu zahăr, adăugându-se suc de lămâie sau de portocale și diferite mirodenii. /<engl., fr. punch

*puncĭ n., pl. cĭurĭ (fr. punch, pron. poncĭ, d. engl. punch, care vine d. indianu panch [citit pancĭ] cincĭ, pin aluz. la cele cincĭ ingrediente ale puncĭuluĭ). O băutură compusă din apă, ceaĭ, rom cam mult, zahăr și lămîĭe, cu alte cuvinte, rom saŭ rachiŭ amestecat în ceaĭ p. a masca beția.

ponciu n. licher compus din rom sau rachiu, ceaiu, zeamă de lămâie și zahăr (= fr. punch).

1) *poncĭ n., pl. ĭurĭ (fr. punch, d. engl. punch, care vine d. indianu pânch, cincĭ, pin aluz. la cele cincĭ ingrediente ale poncĭuluĭ). Băutură compusă din apă saŭ ceaĭ cu rachiŭ saŭ rom, lămîĭe și zahăr.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

punci (băutură, aptitudine, lovitură) s. n., (porții, lovituri) pl. púnciuri


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pónci (-uri), s. n. – Băutură, punci. Fr. (engl.) punch.

Intrare: punci (băutură)
substantiv neutru (N60)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • punci
  • punciul
  • punciu‑
plural
  • punciuri
  • punciurile
genitiv-dativ singular
  • punci
  • punciului
plural
  • punciuri
  • punciurilor
vocativ singular
plural
ponci1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N60)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ponci
  • ponciul
  • ponciu‑
plural
  • ponciuri
  • ponciurile
genitiv-dativ singular
  • ponci
  • ponciului
plural
  • ponciuri
  • ponciurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N60)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • punș
  • punșul
  • punșu‑
plural
  • punșuri
  • punșurile
genitiv-dativ singular
  • punș
  • punșului
plural
  • punșuri
  • punșurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

punci (băutură) ponci punș

  • 1. Băutură făcută dintr-un amestec de rom sau alte băuturi alcoolice cu zahăr, lămâie, portocale etc. și diverse mirodenii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00 NODEX sinonime: grog attach_file un exemplu
    exemple
    • Neculai, adă punciul aici. ALECSANDRI, T. 759.
      surse: DLRLC

etimologie: