18 definiții pentru abrupt (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ABRUPT, -Ă, abrupți, -te, adj., s. n. 1. Adj., s. n. (Porțiune de teren) cu pantă foarte înclinată. 2. Adj. Fig. (Despre stil) Fără legătură, inegal. 3. (Despre un organ) Târâtor, repent. – Din fr. abrupt, lat. abruptus.

abrupt, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~pți, ~e / E: fr abrupt, lat abruptus] 1 (D. povârnișuri, prăpăstii etc.) Cu pantă repede, greu accesibil Si: accidentat, prăpăstios. 2 (Fig; d. stil) Fără legătură. 3 (Fig; d. stil) Inegal. 4 (D. un organ) Târâtor.

*ABRUPT adj. 1 🌐 Cu povîrnișul aproape drept, repede, prăpăstios (vorb. de un munte, de un deal): povîrnișuri ~e 2 fig. 📝 Neegal, fără legătură între idei (vorb. de stil) [fr. < lat.].

ABRUPT, -Ă, abrupți, -te, adj. 1. (Despre povârnișuri, prăpăstii etc.) Cu pantă repede, greu accesibil; accidentat, prăpăstios. 2. Fig. (Despre stil) Fără legătură, inegal. 3. (Despre un organ) Târâtor, repent. – Din fr. abrupt, lat. abruptus.

ABRUPT, -Ă, abrupți, -te, adj. 1. (Despre povîrnișuri, prăpăstii etc.) Cu pantă repede, greu accesibil, primejdios, accidentat. Tu, statuie de pe stînci abrupte, Drumețului îi vei vorbi de lupte, De pacea lumii. POEZ. N. 16. Prin munții abrupți ai plecat să te lupți. BENIUC, V. 118. 2. Fig. (Despre stil) Lipsit de suplețe, aspru, necurgător, sacadat, inegal.

ABRUPT, -Ă, abrupți, -te, adj. (Despre povîrnișuri, prăpăstii etc.) Cu pantă repede, greu accesibil; accidentat. – Fr. abrupt (lat. lit. abruptus).

ABRUPT, -Ă adj. 1. (Despre povîrnișuri) Cu pantă foarte înclinată; accidentat, prăpăstios. 2. (Despre stil) Fără legătură; aspru; inegal. 3. (Bot.; despre un organ) Repent, tîrîtor. // s.n. (Geol.) Orizont (3) [în DN] dur de gresii și calcare, cu înclinare foarte mare, în regiunile cu climă aridă. [Cf. lat. abruptus, fr. abrupt].

abrupt, -ă I. adj. 1. (despre un teren) foarte înclinat; accidentat, prăpăstios. 2. (despre stil) alcătuit din elemente contrastante; inegal. 3. (bot.; despre un organ) terminat brusc. II. s. n. formă de relief abruptă (I, 1). (< fr. abrupt, lat. abruptus)

abrupt, -ă, abrupți, -te, adj. Cu pantă foarte mare.

ABRUPT ~tă (~ți, ~te) 1) (despre maluri, povârnișuri) Care este în pantă foarte înclinată; aproape vertical. 2) fig. (despre stil) Care nu are legătură între idei. [Sil. ab-rupt] /<lat. abruptus, fr. abrupt

abrupt a. 1. cu clină repede și inegală: stâncă abruptă; 2. fig. stil abrupt, fără șir și fără grație; ex abrupto, pe neașteptate.

*abrúpt, -ă adj. (lat. abruptus, fr. abrupt). Prăpăstios: munte abrupt. Fig. Fără șir, aspru: stil abrupt. Adv. A scrie abrupt.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

abrupt1 (desp. a-brupt) adj. m., pl. abrupți; f. abruptă, pl. abrupte

abrupt1 (a-brupt) adj. m., pl. abrupți; f. abruptă, pl. abrupte

abrupt adj. m. (sil. mf. ab-), pl. abrupți; f. sg. abruptă, pl. abrupte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ABRUPT adj. 1. drept, perpendicular, pieptiș, pieziș, prăpăstios, priporos, râpos, vertical, (rar) prăpăstuit, priporât, (pop.) oblu, (reg.) ponciș, prăvălat, prăvălatic, râpit, râpuros, țărmuros, (prin Transilv.) priporiu, (prin Bucov.) pripos, (înv.) măluros, străminos. (Peretele ~ al muntelui.) 2. repede. (Un traseu ~.)

ABRUPT adj. drept, perpendicular, pieptiș, pieziș, prăpăstios, priporos, rîpos, vertical, (rar) prăpăstuit, priporît, (pop.) oblu, (reg.) ponciș, prăvălat, prăvălatic, rîpit, rîpuros, țărmuros, (prin Transilv.) priporiu, (prin Bucov.) pripos, (înv.) măluros, străminos. (Peretele ~ al muntelui.)

Intrare: abrupt (adj.)
abrupt1 (adj.) adjectiv
  • silabație: a-brupt info
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • abrupt
  • abruptul
  • abruptu‑
  • abruptă
  • abrupta
plural
  • abrupți
  • abrupții
  • abrupte
  • abruptele
genitiv-dativ singular
  • abrupt
  • abruptului
  • abrupte
  • abruptei
plural
  • abrupți
  • abrupților
  • abrupte
  • abruptelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

abrupt, abruptăadjectiv

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.