2 intrări

21 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

POIÁTĂ, poieți, s. f. (Reg.) 1. Coteț pentru păsările de curte, pentru porci. 2. Grajd pentru vite; șopron. 3. Adăpost rudimentar pentru oameni, la câmp sau la stână. ♦ Bucătărie de vară. [Pr.: po-ia-] – Din sl. pojata.

poia sf [At: PALIA (1581), 136/6 / P: po-ia~ / V: (reg) poaită, poiat s, pui~ / Pl: ~ieți / E: slv поꙗта, srb pojat, mg pajta] 1 (Trs) Grajd pentru vitele mari. 2 (Mar; Mol) Adăpost rudimentar din împletitură de nuiele, folosit ca grajd. 3 (Reg) Adăpost de iarnă mai mic decât grajdul, pentru oi, capre și alte animale mici Si: staul. 4 (Mol; Mun; Dob) Cocină. 5 (Reg) Coteț pentru păsările de curte. 6 (Mol; Trs) Colibă. 7 (Mol; Trs; spc) Colibă care servește de adăpost la câmp sau la stână. 8 (Mol; Trs; spc) Parte a stânii unde locuiesc ciobanii. 9 (Pop) Bucătărie de vară. 10 (Reg) Cămară.

POIÁTĂ, poieți, s. f. (Reg.) 1. Adăpost (rudimentar) pentru păsările de curte, pentru porci, pentru vite. 2. Adăpost pentru oameni, la câmp sau la stână. ♦ Bucătărie de vară. [Pr.: po-ia-] – Din sl. pojata.

POIÁTĂ, poieți, s. f. (Regional) 1. Adăpost pentru păsările de curte. V. coteț. Baba se duce în poiată, găbuiește găina, o apucă de coadă și o ia la bătaie, de-ți venea să-i plîngi de milă. CREANGĂ, P. 69. O vulpe la țăran se înnădise odată La păsări în poiată. DONICI, F. 39. 2. Adăpost pentru vite, pentru porci. V. grajd, staul. Atras de gemetele lui Vasile, se îndreptă spre poiată, îl găsi grămadă în fundul poieții. BUJOR, S. 93. Oricine hrănește un porc în poiată trebuie s-o știe aceasta. GANE, N. I 223. 3. Șopron. Spre marea mea bucurie, descoperii din dos și la lumina unui chibrit o poiată de scînduri plină de fîn. HOGAȘ, M. II 84. 4. Adăpost primitiv făcut pentru oameni la cîmp sau la stînă. Iată că un păcătos de jitar, cum ședea la o poiată, aproape de marginea unui sat, pune pușca la ochi. ȘEZ. VIII 57.

POIÁTĂ poiéți f. reg. Construcție anexă pentru animale sau pentru păsări domestice într-o gospodărie personală. /<sl. pojata

POIATĂ s.f. 1. (Ban.) Grajd (pentru vite mari). Poĭată. Stabulum. AC, 361. 2. (Mold.) Coteț (pentru păsări). Fumăritul . . . cîte 2 orți de casă sau de grajdiu cine avea sau poiată. N. COSTIN. Etimologie: sl. pojata, scr. pojat. Cf. ș u r ă.

poiată f. Mold. 1. grajd din gard de nuiele; 2. coteț: poieți pentru păsări CR. [Slovean POIATA, colibă, grajd].

poĭátă f., pl. ĭete și ĭețĭ (rut. po-ĭata, acoperemînt, casă, bg. „stînă”, sîrb. „staul”; ung. pajta, șopron. Bern. 1, 450). Mold. Coteț, cotineață, adăpost de păsărĭ (oare). Trans. Staul. Vc. Șopronu pivnițeĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

poiátă (reg.) s. f., g.-d. art. poiéții; pl. poiéți

poiátă s. f., g.-d. art. poiéții; pl. poiéți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

POIÁTĂ s. v. bordei, cocină, colibă, coteț, grajd, pătul, staul, șopron.

poia s. v. BORDEI. COCINĂ. COLIBĂ. COTEȚ. GRAJD. PĂTUL. STAUL. ȘOPRON.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

poiátă (poiéți), s. f.1. (Mold.) Adăpost în curte. – 2. (Trans.) Grajd. – Mr., megl. puiată. Sl. pojata „colibă” (Miklosich, Lexicon, 654; Conev 81; Pușcariu, Dacor., VII, 356), cf. bg., sb., cr., slov. pojata.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

poiátă, s.f. – Adăpost pentru vite sau păsări de curte: „În poiată, de cumnată / Și nu-i hori niciodată” (Bilțiu, 2006: 50); „Poiata pentru oi era din nuiele împletite, acoperită cu paie” (AER, 2010: 159; Remetea Chioarului). Atestat și în Maramureșul din dreapta Tisei. ♦ Poiețea = grajd mai mic ce se așază imediat lângă peretele grajdului mare și servește de culcuș vițeilor ori porcilor; poiețeaua destinată porcilor se numește comun coteț (Bud, 1908). – Din sl. pojata „colibă, grajd” (Șăineanu; Miklosich, Conev, Pușcariu, cf. DER; DEX).

poiátă, s.f. – Grajd pentru vite mari. Poiețea = grajd mai mic ce se așază imediat lângă peretele grajdului mare și servește de culcuș vițeilor ori porcilor; poiețeaua destinată porcilor se numește comun coteț (Bud 1908). – Din sl. pojata „colibă” (Miklosich, Pușcariu cf. DER).

arată toate definițiile

Intrare: poiată
substantiv feminin (F66)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • poia
  • poiata
plural
  • poieți
  • poiețile
genitiv-dativ singular
  • poieți
  • poieții
plural
  • poieți
  • poieților
vocativ singular
plural
poaită
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poiat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
puiată
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Poiată
Poiată nume propriu
nume propriu (I3)
  • Poiată

poiată poaită poiat puiată regional

  • 1. Coteț pentru păsările de curte, pentru porci.
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: coteț diminutive: poiețică attach_file 2 exemple
    exemple
    • Baba se duce în poiată, găbuiește găina, o apucă de coadă și o ia la bătaie, de-ți venea să-i plîngi de milă. CREANGĂ, P. 69.
      surse: DLRLC
    • O vulpe la țăran se înnădise odată La păsări în poiată. DONICI, F. 39.
      surse: DLRLC
  • 2. Grajd pentru vite.
    exemple
    • Atras de gemetele lui Vasile, se îndreptă spre poiată, îl găsi grămadă în fundul poieții. BUJOR, S. 93.
      surse: DLRLC
    • Oricine hrănește un porc în poiată trebuie s-o știe aceasta. GANE, N. I 223.
      surse: DLRLC
    • Spre marea mea bucurie, descoperii din dos și la lumina unui chibrit o poiată de scînduri plină de fîn. HOGAȘ, M. II 84.
      surse: DLRLC
  • 3. Adăpost rudimentar pentru oameni, la câmp sau la stână.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Iată că un păcătos de jitar, cum ședea la o poiată, aproape de marginea unui sat, pune pușca la ochi. ȘEZ. VIII 57.
      surse: DLRLC
    • 3.1. Bucătărie de vară.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: