4 intrări

29 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile

PIN1 prep. v. prin.

PIN3, pini, s. m. (La pl.) Piciorușe conductoare prin care se montează pe placa unui calculator microprocesorul (cipul); părțile conectorului tată ce intră în conectorul mamă. – Din engl. pin.

PIN4 s. n. 1. (Fin.) Semnătură electronică necesară pentru efectuarea operațiilor în rețeaua de bancomate. 2. (Telec.) Cod de acces la deschiderea unui telefon mobil, pentru a putea accesa informațiile de pe cartela SIM și rețelele de telefonie. – P[ersonal] I[dentification] N[umber].

PIN2, pini, s. m. Arbore din familia pinaceelor, înalt până la 40 de metri, cu frunze persistente în formă de ace lungi, cu scoarța roșcată și lemnul rezistent (Pinus silvestris). Pin maritim = varietate de pin2 cu lemnul poros și bogat în rășină, plantat pentru fixarea dunelor mișcătoare (Pinus maritima).Lat. pinus.

PIN2, pini, s. m. Arbore din familia coniferelor, cu ace lungi prinse în smoc cîte două, cîte trei sau cîte cinci la un loc pe ramuri; crește la munte și în regiunile nisipoase cu climă temperată, lemnul lui rezistent fiind întrebuințat în construcții (Pinus). V. brad. Doar pinii întunecați înfruntau toamna, tăind între crengile albe și zvelte ale mesteacănilor, umbre severe. C. PETRESCU, S. 169. ◊ (Cu sens colectiv) Ține inelușul meu Și du-te iute cu el în pădurea pinului, în munții Catrinului. PĂSCULESCU, E. P. 260. ◊ Pin maritim = varietate de pin cu lemnul poros și cu trunchiul foarte bogat în rășină, plantat pentru fixarea dunelor de nisip mișcătoare. Cu mîna lui sădise la mormîntul Penelopei doi pini maritimi și o tufă de trandafiri agățători. BART, E. 259.

pin (píni), s. m. Arbore (Pinus silvestris). – Mr. chin, megl. pin. Lat. pĭnus (Pușcariu 1318; Candrea-Dens., 1389; REW 6519), cf. it., sp. pino, prov., cat. pi, fr. pin, port. pinho.Der. pinos, adj. (de pin).

pin m. frumos arbore totdeauna verde, oferă lemn de ars și de construcțiune (Pinus silvestris). [Lat. PINUS].

2) pin prep. (din pe și în, ca din, din, de și in. V. prin). Străbătînd, percurgînd: merg pin casă, trec pin apă, mă plimb pin lume, pin toate locurile, (fig.) am trecut pin multe suferințe. Pintre: pin străinĭ. Arată ajutoru, mijlocu saŭ instrumentu: pin tine am scăpat de primejdie, pin învățătură a ajuns unde este, pin vorbă l-a captivat. – În est (pînă la Bz.) se zice pin, ĭar în colo pîn, întocmaĭ ca din și dîn. În vechime, pînă pe la 1600, se zicea prin, ceĭa ce azĭ nu se maĭ zice nicăirĭ, deși se scrie.

1) pin m. (lat. pinus, pin, [din *picnus], d. pix, pícis, rășină. [V. păcură]; it. sp. pino, fr. pin, pv. cat. pi, pg. pinho). Un fel de brad care se întrebuințează la construcțiunĭ (corăbiĭ, catarge) și la ars. – Îs maĭ multe felurĭ de pini: pinu de pădure, pinu maritim (din care se scoate un fel de terbentină și colofoniu), pinu american ș. a. Eĭ pot ajunge pînă la o înălțime de 50 de metri, dar sînt și speciĭ de 5-10 metri.

PRIN prep. I. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Complementul arată spațiul pe care îl străbate sau pe unde pătrunde ceva) Lumina trece prin geam. 2. (Complementul arată spațiul în interiorul căruia se desfășoară sau are loc o acțiune) În, pe undeva. Se ascund prin văgăuni. ♦ (Complementul arată spațiul dintre două sau mai multe obiecte identice) Printre. II. (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu..., cu ajutorul..., pe calea..., utilizând. Se înțeleg prin soli. ♦ Datorită. ♦ De către, de. III. (Introduce un complement circumstanțial modal, în construcții infinitivale cerute de obicei de verbele „a începe” și „a sfârși”) Autorul începe prin a-și expune planul.Loc. conj. Prin urmare = în consecință, deci. IV. (Introduce un complement circumstanțial de timp) În..., în cursul..., în timpul... Tresare prin somn. ♦ Cam în..., aproape de... V. (Precedat de prep. „de”, formează loc. prep. prin care se exprimă timpul, locul aproximativ) De prin iulie. De prin pădure. [Var.: (reg.) pân, pin prep.] – Pre2 + în.

PRIN prep. I. (Introduce un complement circumstanțial de loc) 1. (Complementul arată spațiul pe care îl străbate sau pe unde pătrunde ceva) Lumina trece prin geam. 2. (Complementul arată spațiul în interiorul căruia se desfășoară sau are loc o acțiune) În, pe undeva. Se ascund prin văgăuni. ♦ (Complementul arată spațiul dintre două sau mai multe obiecte identice) Printre. II. (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu..., cu ajutorul..., pe calea..., utilizând. Se înțeleg prin soli. ♦ Datorită. ♦ De către, de. III. (Introduce un complement circumstanțial modal, în construcții infinitivale cerute de obicei de verbele „a începe” și „a sfârși”) Autorul începe prin a-și expune planul.Loc. conj. Prin urmare = în consecință, deci. IV. (Introduce un complement circumstanțial de timp) În..., în cursul..., în timpul... Tresare prin somn. ♦ Cam în..., aproape de... V. (Precedat de prep. „de”, formează loc. prep. prin care se exprimă timpul, locul aproximativ) De prin iulie. De prin pădure. [Var.: (reg.) pân, pin prep.] – Pre2 + în.

PRIN prep. A. I. Introduce un complement circumstanțial de loc. 1. În legătură cu verbe de mișcare, complementul arătînd spațiul pe care-l străbate sau pe unde pătrunde ceva. O răcoreală dulce pătrunde prin ferestrele deschise. EMINESCU, N. 81. Prin tinde întunecoase, mergea la odaia tatălui său. ODOBESCU, S. I 65. Eu cu gindul plec și ferice trec Prin poiene-n floare, prin păduri umbroase. ALECSANDRI, P. A. 135. ◊ Expr. A-i trece cuiva prin minte v. minte. ◊ (Complementul arată mediul în care se desfășoară un proces) Văluri albe. luceau prin fumegarea făcliilor. SADOVEANU, F. J. 26. Scîntei prin ceafă se văd plutind. BELDICEANU, P. 60. 2. (Complementul arată spațiul în interiorul căruia se desfășoară sau are loc o acțiune) în, undeva în... Se vorbește prin sate despre măria-sa că-i om nu prea mare de stat, însă groaznic cînd își încruntă sprînceana. SADOVEANU, F. J. 9. Toți ciulinii de pe vale Se pitesc prin văgăuni. TOPÎRCEANU, B. 54. La acea semeață și groaznică strigare ce se răspîndise ca o furtună prin tot orașul, norodul întreg se turbură. ODOBESCU, S. I 102. II. (Introduce un complement circumstanțial instrumental) Cu... cu ajutorul..., pe calea..., folosindu-se de..., utilizînd... Primise o scrisoare de la Neagu, prin care întreba de ea și anunța că se întoarce în țară. BART, E. 384. Și pe unde treceau, pîrjol făceau: Gerilă potopea pădurile prin ardere. CREANGĂ, O. A. 250. Roza se exprimă Prin al ei ferice și plăcut miros, Pasărea prin cîntu-i, steaua prin lumină. BOLINTINEANU, O. 103. Moliere și Boileau au luat asupră-le, unul prin comedie, iar celălalt prin satiră, aceste vesele dar nu puțin primejdioase îndatoriri. ODOBESCU, S. I 31. ◊ Expr. Ce se înțelege prin... = cum se interpretează..., cum se explică... III. Introduce un complement circumstanțial de mod în construcții infinitivale, cerute de verbele «a începe» sau «a sfîrși». Autorul începe prin a-și expune planul.Ipocondrul sfîrșește prin a-și îngropa el tot neamul. La TDRG. ◊ Loc. conj. Prin urmare = în consecință, deci. Bijucă, care se trezise de mic tot între lume subțire și aleasă... nu știe prin urmare decît franțuzește. HOGAȘ, DR. 131. ♦ (Cu nuanță temporală) Cu... o dată cu... Vindecarea lui Radu Comșa începe prin regretul după suferința pe care o părăsește. C. PETRESCU, Î. II 76. IV. (Introduce un complement circumstanțial de timp) în..., în cursul..., în timpul... Mereu aud prin somn prelungi somații. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 14. Unul prin vis vede plîngînd O mamă-mbătrînită. ALECSANDRI, P. A. 160. Mîndra mea, mîndră de domn, Nu mă drăgosti prin somn.JARNÍK-BÎRSEANU, D. 369. ◊ (Timpul e arătat în mod vag, cu aproximație) Prin anii 1888-1889.Într-o noapte, prin culesul viilor... în loc s-o luăm la deal, pe la Oteteleșeanu, să ieșim la mine acasă, ne-am hotărît să urmăm pe strada Brezoianu. GHICA, S. A. 147. B. În compunere cu prep. «de». I. (Introduce atribute) Din... de pe... Toată megieșia se văietă de furturile ce făcea ea poamelor de prin grădini. ISPIRESCU, E. 75. Toate femeile din sat și de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori. CREANGĂ, P. 16. II. (Introduce complemente circumstanțiale de loc) De pe la..., de undeva din... De prin crișme și prăvălii pătrundea prin ferestrele cu multe geamuri... o lumină murdară. EMINESCU, N. 34. Zbierăt, răget, țipet, vaiet. Se ridică de prin codri, de pe dealuri. ALECSANDRI, P. III 14. Și mă scoate, dacă poți, De prin mîini de pe la hoți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 318. ♦ (Introduce complemente circumstanțiale de timp) Cam din..., din. De prin iulie au început ploile. – Variante: (regional) pîn (CARAGIALE, S. N. 206), (popular) pin (ȘEZ. II 139, ALECSANDRI, P. P. 35) prep.

arată toate definițiile

Intrare: pin (arbore)
pin1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pin
  • pinul
  • pinu‑
plural
  • pini
  • pinii
genitiv-dativ singular
  • pin
  • pinului
plural
  • pini
  • pinilor
vocativ singular
plural
Intrare: pin (elec.)
pin1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pin
  • pinul
  • pinu‑
plural
  • pini
  • pinii
genitiv-dativ singular
  • pin
  • pinului
plural
  • pini
  • pinilor
vocativ singular
plural
Intrare: prin
prepoziție (I12)
Surse flexiune: DOR
pin3 (prep.) prepoziție
prepoziție (I12)
prepoziție (I12)
Intrare: pin (cod)
pin2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pin
  • pinul
  • pinu‑
plural
  • pinuri
  • pinurile
genitiv-dativ singular
  • pin
  • pinului
plural
  • pinuri
  • pinurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate – (arată)

pin (arbore)

  • 1. Arbore din familia pinaceelor, înalt până la 40 de metri, cu frunze persistente în formă de ace lungi, cu scoarța roșcată și lemnul rezistent (Pinus silvestris).
    surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Doar pinii întunecați înfruntau toamna, tăind între crengile albe și zvelte ale mesteacănilor, umbre severe. C. PETRESCU, S. 169.
      surse: DLRLC
    • (cu sens) colectiv Ține inelușul meu Și du-te iute cu el în pădurea pinului, în munții Catrinului. PĂSCULESCU, E. P. 260.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Pin maritim = varietate de pin (1.) cu lemnul poros și bogat în rășină, plantat pentru fixarea dunelor mișcătoare (Pinus maritima).
      surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Cu mîna lui sădise la mormîntul Penelopei doi pini maritimi și o tufă de trandafiri agățători. BART, E. 259.
        surse: DLRLC

etimologie:

pin (cod)

  • 1. finanțe Semnătură electronică necesară pentru efectuarea operațiilor în rețeaua de bancomate.
    surse: DEX '09
  • 2. telecomunicații Cod de acces la deschiderea unui telefon mobil, pentru a putea accesa informațiile de pe cartela SIM și rețelele de telefonie.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • P[ersonal] I[dentification] N[umber]
    surse: DEX '09

pin (elec.)

  • 1. (la) plural Piciorușe conductoare prin care se montează pe placa unui calculator microprocesorul (cipul); părțile conectorului tată ce intră în conectorul mamă.
    surse: DEX '09

etimologie:

prin pân pin

  • 1. Introduce un complement circumstanțial de loc:
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX
    • 1.1. Complementul arată spațiul pe care îl străbate sau pe unde pătrunde ceva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX 4 exemple
      exemple
      • Lumina trece prin geam.
        surse: DEX '09
      • O răcoreală dulce pătrunde prin ferestrele deschise. EMINESCU, N. 81.
        surse: DLRLC
      • Prin tinde întunecoase, mergea la odaia tatălui său. ODOBESCU, S. I 65.
        surse: DLRLC
      • Eu cu gîndul plec și ferice trec Prin poiene-n floare, prin păduri umbroase. ALECSANDRI, P. A. 135.
        surse: DLRLC
      • 1.1.1. expresie A-i trece (7.) cuiva prin (7.) minte (7.).
        surse: DLRLC
      • 1.1.2. Complementul arată mediul în care se desfășoară un proces.
        surse: DLRLC NODEX 2 exemple
        exemple
        • Văluri albe luceau prin fumegarea făcliilor. SADOVEANU, F. J. 26.
          surse: DLRLC
        • Scîntei prin ceață se văd plutind. BELDICEANU, P. 60.
          surse: DLRLC
    • 1.2. (Complementul arată spațiul în interiorul căruia se desfășoară sau are loc o acțiune) Pe undeva.
      surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: în (prep.) 3 exemple
      exemple
      • Se vorbește prin sate despre măria-sa că-i om nu prea mare de stat, însă groaznic cînd își încruntă sprînceana. SADOVEANU, F. J. 9.
        surse: DLRLC
      • Toți ciulinii de pe vale Se pitesc prin văgăuni. TOPÎRCEANU, B. 54.
        surse: DLRLC
      • La acea semeață și groaznică strigare ce se răspîndise ca o furtună prin tot orașul, norodul întreg se turbură. ODOBESCU, S. I 102.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. Complementul arată spațiul dintre două sau mai multe obiecte identice.
        surse: DEX '09 sinonime: printre
  • 2. Introduce un complement circumstanțial instrumental: Cu..., cu ajutorul..., pe calea..., utilizând.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 5 exemple
    exemple
    • Se înțeleg prin soli.
      surse: DEX '09
    • Primise o scrisoare de la Neagu, prin care întreba de ea și anunța că se întoarce în țară. BART, E. 384.
      surse: DLRLC
    • Și pe unde treceau, pîrjol făceau: Gerilă potopea pădurile prin ardere. CREANGĂ, O. A. 250.
      surse: DLRLC
    • Roza se exprimă Prin al ei ferice și plăcut miros, Pasărea prin cîntu-i, steaua prin lumină. BOLINTINEANU, O. 103.
      surse: DLRLC
    • Moliere și Boileau au luat asupră-le, unul prin comedie, iar celălalt prin satiră, aceste vesele dar nu puțin primejdioase îndatoriri. ODOBESCU, S. I 31.
      surse: DLRLC
    • 2.1. expresie Ce se înțelege prin... = cum se interpretează..., cum se explică...
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09
    • 2.3. De către.
      surse: DEX '09 sinonime: de (prep.)
  • 3. Introduce un complement circumstanțial modal, în construcții infinitivale cerute de obicei de verbele „a începe” și „a sfârși”.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Autorul începe prin a-și expune planul.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • Ipocondrul sfîrșește prin a-și îngropa el tot neamul. La TDRG.
      surse: DLRLC
    • 3.1. locuțiune conjuncțională Prin urmare = în consecință.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: așadar deci un exemplu
      exemple
      • Bijucă, care se trezise de mic tot între lume subțire și aleasă... nu știe prin urmare decît franțuzește. HOGAȘ, DR. 131.
        surse: DLRLC
    • 3.2. (Cu nuanță temporală) Cu..., o dată cu...
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Vindecarea lui Radu Comșa începe prin regretul după suferința pe care o părăsește. C. PETRESCU, Î. II 76.
        surse: DLRLC
  • 4. (Introduce un complement circumstanțial de timp) În..., în cursul..., în timpul...
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX 3 exemple
    exemple
    • Mereu aud prin somn prelungi somații. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 14.
      surse: DLRLC
    • Unul prin vis vede plîngînd O mamă-mbătrînită. ALECSANDRI, P. A. 160.
      surse: DLRLC
    • Mîndra mea, mîndră de domn, Nu mă drăgosti prin somn. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 369.
      surse: DLRLC
    • 4.1. (Timpul e arătat în mod vag, cu aproximație) Cam în..., aproape de...
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Prin anii 1888-1889.
        surse: DLRLC
      • Într-o noapte, prin culesul viilor... în loc s-o luăm la deal, pe la Oteteleșeanu, să ieșim la mine acasă, ne-am hotărît să urmăm pe strada Brezoianu. GHICA, S. A. 147.
        surse: DLRLC
  • 5. (Precedat de prepoziția „de”, formează locuțiuni prepoziționale prin care se exprimă timpul, locul aproximativ) Cam din...; de pe la..., de undeva din...
    surse: DEX '09 DLRLC sinonime: din 4 exemple
    exemple
    • De prin crîșme și prăvălii pătrundea prin ferestrele cu multe geamuri... o lumină murdară. EMINESCU, N. 34.
      surse: DLRLC
    • Zbierăt, răget, țipet, vaiet. Se ridică de prin codri, de pe dealuri. ALECSANDRI, P. III 14.
      surse: DLRLC
    • Și mă scoate, dacă poți, De prin mîini de pe la hoți. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 318.
      surse: DLRLC
    • De prin iulie au început ploile. De prin pădure.
      surse: DEX '09 DLRLC
    • 5.1. (Introduce atribute) De pe...
      surse: DLRLC sinonime: din 2 exemple
      exemple
      • Toată megieșia se văietă de furturile ce făcea ea poamelor de prin grădini. ISPIRESCU, E. 75.
        surse: DLRLC
      • Toate femeile din sat și de prin meleagurile vecine vorbeau despre soacra cu trei nurori. CREANGĂ, P. 16.
        surse: DLRLC

etimologie:

  • Pre (1.) + în
    surse: DEX '09 NODEX