2 definiții pentru pin (ac, prăjină)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pin3 sm [At: ATILA, P. 400 / Pl: ~i / E: nct] (Reg) Sondă rudimentară făcută dintr-o prăjină lungă la capătul căreia este fixat un cilindru de tablă deschis la ambele capete, cu care pescarii iau probe de mâl de pe fundul unei ape.

pin4 sm [At: L. ROM. 1959, nr. 572 / Pl: ~ni / E: cf ger Pinne „cui mic”] (Reg) Ac cu gămălie.

Intrare: pin (ac, prăjină)
pin1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pin
  • pinul
  • pinu‑
plural
  • pini
  • pinii
genitiv-dativ singular
  • pin
  • pinului
plural
  • pini
  • pinilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)