22 de definiții pentru pecetlui peceli pecetli pecetrui pecetui piceta (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PECETLUÍ, pecetluiesc, vb. IV. 1. Tranz. Apune, a aplica o pecete (1); a sigila; a autentifica, a confirma documente, scrisori etc. prin aplicarea unei peceți; p. ext. (înv. și pop.) a închide, a zăvori uși, case etc. ♦ Fig. A stigmatiza, a dezonora. 2. Tranz. Fig. A consimți,[1] a consolida; a definitiva, a confirma. ♦ A decide, a determina, a hotărî soarta, destinul etc. cuiva. 3. Refl. și intranz. Fig. A se fixa, a se întipări în minte, în memorie etc. 4. Tranz. A fixa, a înțepeni. 5. Tranz. (în practica religiei creștine) A însemna cu hârlețul cele patru colțuri ale mormântului înainte de a pune sicriul în groapă. – Din sl. pečatĭlĕti, magh. pecsételni.

  1. Mai curând consfinți în loc de consimți. — gall

pecetlui [At: N. TEST. (1648) 307r/11 / V: (îvr) ~trui, ~tli, ~tui, ~celi / Pzi: ~esc / E: slv пєчатьлѣти, mg pecsételni] 1 vt A autentifica un act prin aplicarea unei peceți (1) Si: (înv) a peceti (1). 2 vt A pune pe ceva o ștampilă Si: (înv) a peceti 3 vt (Pex) A sigila. 4 vt (Îvp; pex) A închide o ușă, o casă, o cameră. 5 vt (Înv) A sigila îmbrăcămintea condamnaților pedepsiți să nu se poată dezbrăca cât timp durează condamnarea. 6 vt (Înv) A înfiera condamnații. 7 vt (Fig) A dezonora. 8 vt (Rel) A face semnul crucii cu hârlețul la cele patru colțuri ale gropii, înainte de a coborî sicriul. 9 vt (Trs; îf pecetli) A păta un obiect de îmbrăcăminte Si: (înv) a peceti (3). 10 vt (Fig) A consfinți. 11 vt (Fig) A consolida. 12 vt (Fig) A definitiva. 13 vt (Fig) A confirma. 14 vt (Fig) A decide destinul cuiva. 15 vt (Înv) A crea. 16 vt (Înv) A statornici. 17-18 vtr A (se) fixa în memorie. 19 vt (Fig) A imobiliza. 20 vt (Nob) A anchiloza.

PECETLUÍ, pecetluiesc, vb. IV. 1. Tranz. A pune, a aplica o pecete (1); a sigila; a autentifica, a confirma documente, scrisori etc. prin aplicarea unei peceți; p. ext. (înv. și pop.) a închide, a zăvorî uși, case etc. ♦ Fig. A stigmatiza, a dezonora. 2. Tranz. Fig. A consimți, a consolida; a definitiva, a confirma. ♦ A decide, a determina, a hotărî soarta, destinul etc. cuiva. 3. Refl. și intranz. Fig. A se fixa, a se întipări în minte, în memorie etc. 4. Tranz. A fixa, a înțepeni. – Din sl. pečatĩlĕti, magh. pecsételni.

PECETLUÍ, pecetluiesc, vb. IV. 1. Tranz. A pune, a aplica pecetea, cu ceară roșie sau cu tuș, pe un act, pe o scrisoare etc.; a sigila, a ștampila. Ia plicul de pe mescioară, pecetluiește-l cu pecetea de pe tăvița cu căli- mările și să pleci îndată la Focșani. GHICA, S. A. 48. Măi, bădiță, de departe Mai trimite-mi cîte-o carte, Dar nu o pecetlui, Ca s-o poci și eu ceti. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 117. ◊ Fig. Tăcu, strînsă în necazurile și amintirile și mîhnirile sale. Aceasta rostise tot, încheiase tot, pecetluise tot. C. PETRESCU, A, R. 51. 2. Tranz. (Învechit, cu privire la un act) A întări, a confirma prin aplicarea peceții. Avem poruncă pecetluită De domnul Tudor și iscălită. BOLLIAC, O. 145. ♦ (Azi fig.) A confirma, a consfinți, a întări un act, un legămînt etc. Te-ai dus la dragostea ta pecetluită cu logodnă. SADOVEANU, O. VI 51. Vine să pecetluiască prietenia prin încuscrire. CARAGIALE, O. III 93. 3. Refl. Fig. (Rar) A se întipări, a se imprima (în minte, în memorie etc). Veni în fața noastră și ne spuse următoarele cuvinte care se pecetluiră în mintea mea. GANE, N. II 107. 4. Tranz. (În practica bisericii creștine) A încresta cu hîrlețul cele patru colțuri ale gropii înainte de a coborî coșciugul. Popa cînta pe nas, pecetluind cu hîrlețul movili de pămînt galben, străjuite de cruci cu căști. CAMILAR, N. I 68. 5. Tranz. A fixa, a înțepeni. Patruzeci și șapte de ani am dus țara cu noroc... Am s-o duc și cînd voi muri și după ce vor pecetlui piatra pe deasupra mea! DELAVRANCEA, A. 75. Ridicînd c-un braț puternic piatra-n zid pecetluită. NEGRUZZI, S. II 60.

A PECETLUÍ ~iésc tranz. 1) (acte, scrisori, semnături etc.) A înzestra cu o pecete (pentru a confirma autenticitatea); a ștampila. 2) pop. (uși, seifuri etc.) A încuia aplicând și o pecete (pentru a identifica la deschidere integritatea); a sigila. 3) fig. (prietenii, legăminte etc.) A consolida printr-un angajament sau fapt; a consfinți. 4) (sclavi sau infractori) A însemna cu un stigmat; a stigmatiza. /<sl. pețatilĕti, ung. pecsételni

A SE PECETLUÍ pers. 3 se ~iéște intranz. (despre impresii, amintiri, întâmplări etc.) A-și lăsa amprenta pentru un timp îndelungat; a se întipări; a se imprima. /<sl. pețatilĕti, ung. pecsételni

pecetluì v. 1. a pune pecetea pe un act; 2. a pune pecețile din autoritatea justiției: 3. fig. a cimenta, a întări: a pecetlui o unire.

piceta[1] v vz pecetlui

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

pecetluĭésc v. tr. (vsl. pečatĭlĭeti, ung. pacsételni). Sigilez, stampilez. Fig. Înferez, stampilez, pun dangaŭa infamiiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pecetluí (a ~) (-ce-tlu-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pecetluiésc, imperf. 3 sg. pecetluiá; conj. prez. 3 să pecetluiáscă

pecetluí vb. (sil. -tlu-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pecetluiésc, imperf. 3 sg. pecetluiá; conj. prez. 3 sg. și pl. pecetluiáscă

pecetlui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pecetluiesc, conj. pecetluiască)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PECETLUÍ vb. 1. v. sigila. 2. v. ștampila. 3. v. fixa.

PECETLUÍ vb. v. decide, determina, fixa, hotărî, înfiera, rămâne, stabili, stigmatiza.

PECETLUI vb. 1. a sigila. (A ~ un colet.) 2. a ștampila, (înv. și reg.) a ștemplui. (A ~ un act.) 3. a fixa, a înțepeni. (A ~ piatra pe mormînt.)

pecetlui vb. v. DECIDE. DETERMINA. FIXA. HOTĂRÎ. ÎNFIERA. RĂMÎNE. STABILI. STIGMATIZA.

arată toate definițiile

Intrare: pecetlui
  • silabație: pe-ce-tlu-i info
verb (VT408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pecetlui
  • pecetluire
  • pecetluit
  • pecetluitu‑
  • pecetluind
  • pecetluindu‑
singular plural
  • pecetluiește
  • pecetluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pecetluiesc
(să)
  • pecetluiesc
  • pecetluiam
  • pecetluii
  • pecetluisem
a II-a (tu)
  • pecetluiești
(să)
  • pecetluiești
  • pecetluiai
  • pecetluiși
  • pecetluiseși
a III-a (el, ea)
  • pecetluiește
(să)
  • pecetluiască
  • pecetluia
  • pecetlui
  • pecetluise
plural I (noi)
  • pecetluim
(să)
  • pecetluim
  • pecetluiam
  • pecetluirăm
  • pecetluiserăm
  • pecetluisem
a II-a (voi)
  • pecetluiți
(să)
  • pecetluiți
  • pecetluiați
  • pecetluirăți
  • pecetluiserăți
  • pecetluiseți
a III-a (ei, ele)
  • pecetluiesc
(să)
  • pecetluiască
  • pecetluiau
  • pecetlui
  • pecetluiseră
peceli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pecetli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pecetrui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pecetui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piceta
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pecetlui peceli pecetli pecetrui pecetui piceta

etimologie: