16 definiții pentru dezonora desonora


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

dezonora vtr [At: DEX / Pzi: ~rez / E: fr déshonorer] 1-2 A face pe cineva să-și piardă onoarea.

DEZONORÁ, dezonorez, vb. I. Tranz. și refl. A face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde onoarea, a (se) face de rușine. – Din fr. déshonorer.

DEZONORÁ, dezonorez, vb. I. Tranz. și refl. A face pe cineva să-și piardă sau a-și pierde onoarea, a (se) face de rușine. – Din fr. déshonorer.

DEZONORÁ, dezonorez, vb. I. Tranz. A face (pe cineva) să-și piardă onoarea, a necinsti, a acoperi de ocară. Ceea ce ai comis... dezonorează pe toți acei care au făcut greșeala să-ți întindă vreodată mîna. CAMIL PETRESCU, T. II 451.

DEZONORÁ vb. I. tr., refl. A-și pierde sau a face pe cineva să-și piardă onoarea; a (se) necinsti. [Cf. fr. déshonorer].

DEZONORÁ vb. tr., refl. a-și pierde, a face pe cineva să-și piardă onoarea; a (se) necinsti. (< fr. déshonorer)

A DEZONORÁ ~éz tranz. A face să se dezonoreze; a necinsti. /<fr. déshonorer

A SE DEZONORÁ mă ~éz intranz. A-și pierde onoarea; a se face de rușine. /<fr. déshonorer

dezonorà v. 1. a necinsti, a răpi onoarea, considerațiunea; 2. a pierde onoarea.

* dezonoréz v. tr. (fr. déshonorer). înjosesc onoarea, necinstesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!dezonorá (a ~) (de-zo-/dez-o-) vb., ind. prez. 3 dezonoreáză

dezonorá vb. (sil. mf. dez-), ind. prez. 1 sg. dezonoréz, 3 sg. și pl. dezonoreáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

DEZONORÁ vb. 1. a batjocori, a compromite, a necinsti, a terfeli, (fig.) a întina, a mânji, a murdări, a păta, a pângări, a profana, a spurca, (reg. fig.) a pricăji. (A încercat să-i ~ memoria.) 2. v. înjosi. 3. a (se) descalifica. (S-a ~ pe viață.)

DEZONORA vb. 1. a batjocori, a compromite, a necinsti, a terfeli, (fig.) a întina, a mînji, a murdări, a păta, a pîngări, a profana, a spurca, (reg. fig.) a pricăji. (A încercat să-i ~ memoria.) 2. a (se) degrada, a (se) înjosi, a (se) umili, (fig.) a (se) coborî, a (se) scoborî. (Munca nu te ~.) 3. a (se) descalifica. (S-a ~ pe viață.)

Intrare: dezonora
  • silabație: dez-
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • dezonora
  • dezonorare
  • dezonorat
  • dezonoratu‑
  • dezonorând
  • dezonorându‑
singular plural
  • dezonorea
  • dezonorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • dezonorez
(să)
  • dezonorez
  • dezonoram
  • dezonorai
  • dezonorasem
a II-a (tu)
  • dezonorezi
(să)
  • dezonorezi
  • dezonorai
  • dezonorași
  • dezonoraseși
a III-a (el, ea)
  • dezonorea
(să)
  • dezonoreze
  • dezonora
  • dezonoră
  • dezonorase
plural I (noi)
  • dezonorăm
(să)
  • dezonorăm
  • dezonoram
  • dezonorarăm
  • dezonoraserăm
  • dezonorasem
a II-a (voi)
  • dezonorați
(să)
  • dezonorați
  • dezonorați
  • dezonorarăți
  • dezonoraserăți
  • dezonoraseți
a III-a (ei, ele)
  • dezonorea
(să)
  • dezonoreze
  • dezonorau
  • dezonora
  • dezonoraseră
  • silabație: des-
verb (VT201)
Surse flexiune: IVO-III
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • desonora
  • desonorare
  • desonorat
  • desonoratu‑
  • desonorând
  • desonorându‑
singular plural
  • desonorea
  • desonorați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • desonorez
(să)
  • desonorez
  • desonoram
  • desonorai
  • desonorasem
a II-a (tu)
  • desonorezi
(să)
  • desonorezi
  • desonorai
  • desonorași
  • desonoraseși
a III-a (el, ea)
  • desonorea
(să)
  • desonoreze
  • desonora
  • desonoră
  • desonorase
plural I (noi)
  • desonorăm
(să)
  • desonorăm
  • desonoram
  • desonorarăm
  • desonoraserăm
  • desonorasem
a II-a (voi)
  • desonorați
(să)
  • desonorați
  • desonorați
  • desonorarăți
  • desonoraserăți
  • desonoraseți
a III-a (ei, ele)
  • desonorea
(să)
  • desonoreze
  • desonorau
  • desonora
  • desonoraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)