4 intrări

62 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PARODÍE, parodii, s. f. 1. Creație literară în care se preiau temele, motivele și mijloacele artistice ale altei opere literare sau ale unui autor în scopul de a obține un efect satiric sau comic. 2. Imitație neizbutită, inferioară sau caricaturală a unui prototip, a unui original. ♦ P. ext. Bătaie de joc. – Din fr. parodie.

PARODÍE, parodii, s. f. 1. Creație literară în care se preiau temele, motivele și mijloacele artistice ale altei opere literare sau ale unui autor în scopul de a obține un efect satiric sau comic. 2. Imitație neizbutită, inferioară sau caricaturală a unui prototip, a unui original. ♦ P. ext. Bătaie de joc. – Din fr. parodie.

parodie sf [At: VÎRNAV, F. M. II, 149v/24 / Pl: ~ii / E: fr parodie] 1-2 Imitație (neizbutită sau) caricaturală a unui original. 3 (Pex) Bătaie de joc. 4-5 Creație literară în care se preiau temele, motivele și mijloacele artistice ale unei opere literare sau ale unui autor, (cu intenții satirice, demonstrând lipsa de valoare sau) cu scopul de a obține efecte comice.

PARODÍE, parodii, s. f. 1. Imitație a unei opere literare, făcută cu scopul de a satiriza un autor sau de a realiza efecte comice pe o temă dată. Parodii originale [titlu]. TOPÎRCEANU. 2. Imitație neizbutită, inferioară originalului. Ești prea strein de aici... Tot atît de strein ca mine, ca băuturile acestea, ca patronul acestei parodii de bar american. C. PETRESCU A. 411.

PARODÍE s.f. Imitație cu intenție de ridiculizare a unei opere literare serioase. ♦ (P. ext.) Imitație nereușită, inferioară originalului. [Gen. -iei. / < fr. parodie, it. parodia, cf. lat., gr. parodia < para – alături, ode – cântec].

PARODÍE s. f. 1. imitație a unei opere literare, cu scopul de a satiriza un autor sau de a realiza efecte comice pe o temă dată. ◊ (p. ext.) imitație nereușită, inferioară originalului. 2. (muz.) piesă cu caracter de glumă, în care se parafrazează una sau mai multe teme. (< fr. parodie, lat., gr. parodia)

PARODÍE ~i f. 1) Creație literară (muzicală sau plastică) în care se imită și se deformează în mod voit elementele cele mai caracteristice ale operei altui autor, pentru a obține efecte satirice sau comice. 2) Imitație nereușită sau fără valoare a unui original; caricatură. [G.-D. parodiei] /<fr. parodie

parodie f. imitațiune burlescă a unei opere serioase.

*parodíe f. (vgr. parodia, d. pará, alăturĭ, și odé, odă, cîntec. V. come- și trage-die, palinodie). Schimosirea uneĭ poeziĭ serioase. Fig. Iron. Lucru prost (simulat orĭ nereușit): o parodie de anchetă, de ospăț.

PARÁDĂ, parade, s. f. 1. Festivitate militară la care defilează trupele; defilare a trupelor cu prilejul acestei festivități; p. ext. alai, ceremonie; solemnitate, pompă. ◊ Loc. adj. De paradă = de sărbătoare, festiv; pentru ocazii deosebite. ♦ Fig. Atitudine, comportare etc. ostentativă, prin care cineva încearcă să facă impresie, să atragă atenția asupra sa. ◊ Loc. adj. și adv. De paradă = (care se face) de formă, de ochii lumii. ◊ Loc. adv. Cu paradă = cu ostentație, cu importanță exagerată, ostentativ. ◊ Expr. A face paradă de (sau cu) ceva = a face ceva în mod ostentativ, pentru a produce efect, a se făli cu ceva, a face caz. 2. Mișcare sau ansamblu de mișcări prin care un sportiv (scrimer, boxer etc.) parează o lovitură a adversarului și încearcă să dea o ripostă. [Var.: (înv. și reg.) parádie s. f.] – Din germ. Parade, fr. parade.

PARÁDIE s. f. v. paradă.

PARODIÁ, parodiez, vb. I. Tranz. A imita o operă literară sau maniera de a scrie a cuiva, cu intenții satirice sau pentru a obține efecte comice. ♦ A reproduce într-o manieră grotescă gesturile, mișcările sau acțiunile cuiva. [Pr.: -di-a] – Din fr. parodier.

PARODIÁ, parodiez, vb. I. Tranz. A imita o operă literară sau maniera de a scrie a cuiva, cu intenții satirice sau pentru a obține efecte comice. ♦ A reproduce într-o manieră grotescă gesturile, mișcările sau acțiunile cuiva. [Pr.: -di-a] – Din fr. parodier.

para sf [At: (a. 1788) URICARIUL, XIV, 181/1 / V: (îrg) ~die, păradie, (reg) ~de, ~di, păr~, părade, păradi, părodie, por~, porade, pradie / Pl: ~de, (pop) ~răzi, părăzi, (reg) păraduri / E: ger Parade, fr parade, mg parádé] 1 Festivitate militară la care defilează trupele Si: ceremonie, serbare, (înv) parisie1. 2 Defilare a trupelor cu prilejul unei festivități militare. 3 (Pex) Cortegiu solemn. 4-6 (Îla) De ~ Care participă la o paradă (1-3). 7 (Îal) Festiv. 8 (Fig) Atitudine, comportare etc. ostentativă, prin care cineva încearcă să producă impresie, să atragă atenția asupra sa. 9-10 (Îljv) De ~ (Care se face, este etc.) de formă. 11-12 (Îljv) Cu ~ (În mod) ostentativ. 13-14 (Îe) A (se) face ~ (de sau cu ceva) A (se) face ceva ostentativ pentrua produce efect Si: a parada (1). 15-16 (Îae) A (se) face caz de ceva sau de cineva. 17-18 (La duel, scrimă etc.) Evitare a unei lovituri încercate de adversar (urmată de o contralovitură).

parodia vt [At: I. GOLESCU, C. / P: ~di-a / Pzi: ~iez / E: fr parodier] 1-2 (C. i. opere literare, autori etc.) A imita, preluând temele, motivele, mijloacele artistice, (cu intenții satirice, pentru a demonstra lipsa de valoare sau) pentru a obține efecte comice Si: (nob) a parodiza (1-2). 3-4 (C. i. vorbirea, aspectul fizic, gesturile cuiva) A imita (în glumă sau) într-o manieră grotească, pentru a-și bate joc Si: (nob) a parodiza (3-4).

arată toate definițiile

Intrare: parodie
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • parodie
  • parodia
plural
  • parodii
  • parodiile
genitiv-dativ singular
  • parodii
  • parodiei
plural
  • parodii
  • parodiilor
vocativ singular
plural
Intrare: paradă
paradă1 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • para
  • parada
plural
  • parade
  • paradele
genitiv-dativ singular
  • parade
  • paradei
plural
  • parade
  • paradelor
vocativ singular
plural
paradă2 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F62)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • para
  • parada
plural
  • parăzi
  • parăzile
genitiv-dativ singular
  • parăzi
  • parăzii
plural
  • parăzi
  • parăzilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paradie
  • paradia
plural
  • paradii
  • paradiile
genitiv-dativ singular
  • paradii
  • paradiei
plural
  • paradii
  • paradiilor
vocativ singular
plural
parade
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • paradi
  • paradire
  • paradit
  • paraditu‑
  • paradind
  • paradindu‑
singular plural
  • paradește
  • paradiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • paradesc
(să)
  • paradesc
  • paradeam
  • paradii
  • paradisem
a II-a (tu)
  • paradești
(să)
  • paradești
  • paradeai
  • paradiși
  • paradiseși
a III-a (el, ea)
  • paradește
(să)
  • paradească
  • paradea
  • paradi
  • paradise
plural I (noi)
  • paradim
(să)
  • paradim
  • paradeam
  • paradirăm
  • paradiserăm
  • paradisem
a II-a (voi)
  • paradiți
(să)
  • paradiți
  • paradeați
  • paradirăți
  • paradiserăți
  • paradiseți
a III-a (ei, ele)
  • paradesc
(să)
  • paradească
  • paradeau
  • paradi
  • paradiseră
păradă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părade
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păradi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păradie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părodie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poradă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
porade
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pradie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: parodia
  • silabație: -di-a
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • parodia
  • parodiere
  • parodiat
  • parodiatu‑
  • parodiind
  • parodiindu‑
singular plural
  • parodia
  • parodiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • parodiez
(să)
  • parodiez
  • parodiam
  • parodiai
  • parodiasem
a II-a (tu)
  • parodiezi
(să)
  • parodiezi
  • parodiai
  • parodiași
  • parodiaseși
a III-a (el, ea)
  • parodia
(să)
  • parodieze
  • parodia
  • parodie
  • parodiase
plural I (noi)
  • parodiem
(să)
  • parodiem
  • parodiam
  • parodiarăm
  • parodiaserăm
  • parodiasem
a II-a (voi)
  • parodiați
(să)
  • parodiați
  • parodiați
  • parodiarăți
  • parodiaserăți
  • parodiaseți
a III-a (ei, ele)
  • parodia
(să)
  • parodieze
  • parodiau
  • parodia
  • parodiaseră
Intrare: Parodia (gen de plante)
  • silabație: -di-a
verb (VT211)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • parodia
  • parodiere
  • parodiat
  • parodiatu‑
  • parodiind
  • parodiindu‑
singular plural
  • parodia
  • parodiați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • parodiez
(să)
  • parodiez
  • parodiam
  • parodiai
  • parodiasem
a II-a (tu)
  • parodiezi
(să)
  • parodiezi
  • parodiai
  • parodiași
  • parodiaseși
a III-a (el, ea)
  • parodia
(să)
  • parodieze
  • parodia
  • parodie
  • parodiase
plural I (noi)
  • parodiem
(să)
  • parodiem
  • parodiam
  • parodiarăm
  • parodiaserăm
  • parodiasem
a II-a (voi)
  • parodiați
(să)
  • parodiați
  • parodiați
  • parodiarăți
  • parodiaserăți
  • parodiaseți
a III-a (ei, ele)
  • parodia
(să)
  • parodieze
  • parodiau
  • parodia
  • parodiaseră
Parodia (gen de plante)
gen de plante (I2.1)
  • Parodia
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

parodie

  • 1. Creație literară în care se preiau temele, motivele și mijloacele artistice ale altei opere literare sau ale unui autor în scopul de a obține un efect satiric sau comic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Parodii originale [titlu]. TOPÎRCEANU.
      surse: DLRLC
  • 2. Imitație neizbutită, inferioară sau caricaturală a unui prototip, a unui original.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: caricatură un exemplu
    exemple
    • Ești prea strein de aici... Tot atît de strein ca mine, ca băuturile acestea, ca patronul acestei parodii de bar american. C. PETRESCU A. 411.
      surse: DLRLC
  • 3. muzică Piesă cu caracter de glumă, în care se parafrazează una sau mai multe teme.
    surse: MDN '00

etimologie:

paradă paradie parade paradi păradă părade păradi păradie părodie poradă porade pradie

  • 1. Festivitate militară la care defilează trupele; defilare a trupelor cu prilejul acestei festivități.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC 2 exemple
    exemple
    • Într-o zi de paradă, la curtea generalisimului turc... trag cu pistoale asupra lui. GHICA, S. 116.
      surse: DLRLC
    • În ziua aceea era paradă domnească, NEGRUZZI, S. I 29.
      surse: DLRLC
    • diferențiere Trecere în revistă a unor trupe care defilează.
      surse: DN
    • 1.1. prin extensiune Cortegiu solemn.
      exemple
      • Făt-Frumos și fiica lui Alb-împărat intrară cu mare paradă... în cetatea lui Roșiu-împărat. POPESCU, B. I 30.
        surse: DLRLC
      • Cucernicul Platon s-a rugat să nu-l îngroape cu paradă. NEGRUZZI, S. I 215.
        surse: DLRLC
    • 1.2. locuțiune adjectivală De paradă = de sărbătoare; pentru ocazii deosebite.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: festiv
      • diferențiere De paradă = pentru paradă, destinat paradei.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Cal de paradă.
          surse: DLRLC
    • 1.3. figurat Atitudine, comportare etc. ostentativă, prin care cineva încearcă să facă impresie, să atragă atenția asupra sa.
      surse: DEX '09
      • diferențiere Exhibare (ridicolă) a unui sentiment pe care nu-l simți cu adevărat.
        surse: DN
      • 1.3.1. locuțiune adjectivală locuțiune adverbială De paradă = (care se face) de formă, de ochii lumii.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
        exemple
        • Critica și autocritica servesc la dezvăluirea lipsurilor și la lupta împotriva prezentării de paradă a lucrurilor într-o lumină trandafirie și a îmbătării de pe urma succeselor în muncă. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2684.
          surse: DLRLC
      • 1.3.2. locuțiune adverbială Cu paradă = cu ostentație, cu importanță exagerată.
        surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: ostentativ
      • 1.3.3. expresie A face paradă de (sau cu) ceva = a face ceva în mod ostentativ, pentru a produce efect, a se făli cu ceva, a face caz.
        surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: făli 2 exemple
        exemple
        • Șampanie la Capșa beau mulți făcînd paradă De golul cel din creieri, de plinul cel din ladă. MACEDONSKI, O.I 48.
          surse: DLRLC
        • Un gentilom ridicol ce face paradă cu titlurile și armele familiei sale. BOLINTINEANU, O. 366.
          surse: DLRLC
  • 2. Mișcare sau ansamblu de mișcări prin care un sportiv (scrimer, boxer etc.) parează o lovitură a adversarului și încearcă să dea o ripostă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: evitare
    • 2.1. Paradă-ripostă = ansamblu de mișcări care duc repede pe un scrimer din apărare direct în atac.
      surse: DN

etimologie:

parodia

  • 1. A imita o operă literară sau maniera de a scrie a cuiva, cu intenții satirice sau pentru a obține efecte comice.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: imita parodiza un exemplu
    exemple
    • Îmi venea să parodiez pe marele Corneille. GHICA, S. 319.
      surse: DLRLC
    • 1.1. A reproduce într-o manieră grotescă gesturile, mișcările sau acțiunile cuiva.
      surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
      exemple
      • Vor intra o dansatoare și un dansator, iar o dată cu ei un pitic cocoșat, isteț, care le va parodia dansul. CAMIL PETRESCU, T. II 116.
        surse: DLRLC

etimologie: