3 intrări

40 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PAPÍRUS, (2) papirusuri, s. n. 1. Plantă erbacee acvatică cu tulpina formată din foițe membranoase, care crește mai ales în Delta Nilului și în Africa Centrală (Cyperus papyrus). 2. Material sub formă de foiță, prelucrat din tulpina acestei plante, pe care se scria în Antichitate. ♦ Vechi manuscris pe un astfel de material. – Din lat., fr. papyrus.

papirus sn [At: CARAGIALE, O. III, 78 / Pl: ~uri / E: lat papyrus, fr papyrus] 1 Plantă erbacee acvatică, cu tulpina formată din foițe membranoase, care crește mai ales în Delta Nilului și în Africa centrală Si: (îvr) papir (8) (Cyperus papyrus). 2 Material sub formă de foiță, fabricat din tulpina papirusului (1), pe care se scria în Antichitate Si: (îvr) papir (9). 3 Manuscris pe papirus (1).

PAPÍRUS, papirusuri, s. n. 1. Plantă erbacee acvatică cu tulpina formată din foițe membranoase, care crește mai ales în Delta Nilului și în Africa Centrală (Cyperus papyrus). 2. Material sub formă de foiță, prelucrat din tulpina acestei plante, pe care se scria în antichitate. ♦ Vechi manuscris pe un astfel de material. – Din lat., fr. papyrus.

PAPÍRUS, (1) papiruși, s. m., (2) papirusuri, s. n. 1. Plantă acvatică cu tulpina formată din foițe membranoase, care crește în mlaștinile din Abisinia, Egipt etc. 2. Material fabricat din tulpina acestei plante, pe care se scria în vechime (mai ales în Egipt) și în evul mediu, pînă la răspîndirea hîrtiei. ♦ Manuscris pe un astfel de material. A descifra un papirus.

PAPÍRUS s.n. Plantă erbacee acvatică din a cărei tulpină membranoasă se scoteau niște foițe, folosite în antichitate și în evul mediu pentru a se scrie pe ele; foiță, foaie obținută dintr-o asemenea plantă. ♦ Manuscris scris pe astfel de foi. [Pl. -suri. / < fr., lat. papyrus, cf. gr. papyros].

PAPÍRUS s. m. 1. plantă erbacee acvatică din a cărei tulpină membranoasă se scoteau niște foițe, folosite în antichitate și în evul mediu pentru a se scrie pe ele. 2. foiță din papirus (1). 3. manuscris, text scris pe papirus (2). (< fr., lat. papyrus, gr. papyros)

PAPÍRUS ~uri n. 1) Plantă erbacee acvatică a cărei tulpină servește la împletirea coșurilor și la fabricarea foilor de scris. 2) Hârtie de scris obținută în antichitate din tulpina acestei plante 3) Manuscris vechi realizat pe astfel de hârtie. /<lat., fr. papyrus

papir(us) m. 1. un fel de trestie din Egipt cu cotorul triangular; 2. foaie de scris din cotorul acestei plante: să-i dai papirul ăsta chiar astă dimineață AL.; 3. cărți scrise pe papirus.

PAPÍR, papire, s. n. (Reg.) Hârtie. ♦ Foaie de hârtie scrisă; spec. scrisoare. – Din germ. Papier, magh. papír.

PAPÍR, papire, s. n. (Reg.) Hârtie. ♦ Foaie de hârtie scrisă; spec. scrisoare. – Din germ. Papier, magh. papír.

papir sn [At: ANON. CAR. / V: (reg) sf, ~os (A: nct), ~rușe sfp (A: nct), păp~, păpiros[1] (A: nct)[2], păpiruș (A: nct)[3], piporos (A: nct), popiros (A și: popiroș), popiroș (A și: popiroș), popiruș (A și: popiruș), popirușă sf / Pl: ~re și (rar) ~uri / E: ger Papier, mg papir, papirós] 1 (Reg) Hârtie. 2 Foaie de hârtie scrisă. 3 (Spc) Scrisoare. 4 (Trs) Registru. 5 Foiță de țigară. 6 (Trs; Mar) Carton. 7 (Trs; Mar) Mucava. 8 (Trs; lpl; îf papirușe) Specie de nuci cu coaja foarte subțire. 9 (Bot; înv) Papirus (1) (Cyperus papyrus). 10 (Îvr) Papirus (2). modificată

  1. În original, incorect tipărit: ~ros; această variantă există deja — LauraGellner
  2. În referința încrucișată, accentuat totuși: păpiros LauraGellner
  3. În referința încrucișată, accentuat totuși: păpiruș LauraGellner

piporos[1] sn vz papir

  1. Accent necunoscut – informație luată din definiția principală — LauraGellner

piporuj[1] sn vz papir

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

piporuș[1] sn vz papir

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

poapir[1] sn vz papir

  1. Variantă neatestată de definiția principală — LauraGellner

arată toate definițiile

Intrare: papirus (material)
papirus1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • papirus
  • papirusul
  • papirusu‑
plural
  • papirusuri
  • papirusurile
genitiv-dativ singular
  • papirus
  • papirusului
plural
  • papirusuri
  • papirusurilor
vocativ singular
plural
Intrare: papirus (plantă)
papirus2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M6)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • papirus
  • papirusul
  • papirusu‑
plural
  • papiruși
  • papirușii
genitiv-dativ singular
  • papirus
  • papirusului
plural
  • papiruși
  • papirușilor
vocativ singular
plural
Intrare: papir (s.n.)
papir1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • papir
  • papirul
  • papiru‑
plural
  • papire
  • papirele
genitiv-dativ singular
  • papir
  • papirului
plural
  • papire
  • papirelor
vocativ singular
plural
papiră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
papiros
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
papirușe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păpir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păpiros
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păpiruș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piporos
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piporuj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piporuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poapir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
popiros
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
popiroș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
popiruș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
popirușă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
papir2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • papir
  • papirul
  • papiru‑
plural
  • papiruri
  • papirurile
genitiv-dativ singular
  • papir
  • papirului
plural
  • papiruri
  • papirurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

papirus (material)

  • 1. Material sub formă de foiță, prelucrat din tulpina acestei plante, pe care se scria în Antichitate.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. Vechi manuscris pe un astfel de material.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
      exemple
      • A descifra un papirus.
        surse: DLRLC

etimologie:

papirus (plantă)

  • 1. Plantă erbacee acvatică cu tulpina formată din foițe membranoase, care crește mai ales în Delta Nilului și în Africa Centrală (Cyperus papyrus).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie:

papir (s.n.) papiră papiros papirușe păpir păpiros păpiruș piporos piporuj piporuș poapir popiros popiroș popiruș popirușă

etimologie: