28 de definiții pentru papir (subst.) papiră papiros papirușe păpir păpiros păpiruș piporos piporuj piporuș poapir popiros popiroș popiruș popirușă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PAPÍR, papire, s. n. (Reg.) Hârtie. ♦ Foaie de hârtie scrisă; spec. scrisoare. – Din germ. Papier, magh. papír.

PAPÍR, papire, s. n. (Reg.) Hârtie. ♦ Foaie de hârtie scrisă; spec. scrisoare. – Din germ. Papier, magh. papír.

papir sn [At: ANON. CAR. / V: (reg) sf, ~os (A: nct), ~rușe sfp (A: nct), păp~, păpiros[1] (A: nct)[2], păpiruș (A: nct)[3], piporos (A: nct), popiros (A și: popiroș), popiroș (A și: popiroș), popiruș (A și: popiruș), popirușă sf / Pl: ~re și (rar) ~uri / E: ger Papier, mg papir, papirós] 1 (Reg) Hârtie. 2 Foaie de hârtie scrisă. 3 (Spc) Scrisoare. 4 (Trs) Registru. 5 Foiță de țigară. 6 (Trs; Mar) Carton. 7 (Trs; Mar) Mucava. 8 (Trs; lpl; îf papirușe) Specie de nuci cu coaja foarte subțire. 9 (Bot; înv) Papirus (1) (Cyperus papyrus). 10 (Îvr) Papirus (2). modificată

  1. În original, incorect tipărit: ~ros; această variantă există deja — LauraGellner
  2. În referința încrucișată, accentuat totuși: păpiros LauraGellner
  3. În referința încrucișată, accentuat totuși: păpiruș LauraGellner

*papír m. (lat. papýrus, vgr. pápyros. V. papură, papetier). Un fel de rogoz din al căruĭ cotor vechiĭ Egiptenĭ scoteaŭ o scoarță care le servea ca hîrtie de scris. S. n., pl. e și urĭ. Foaĭe de scoarță de papir. Manuscript pe papir: a descifra un papir. – Uniĭ zic papirus, pl. papirusurĭ. V. ciperaceŭ.

piporos[1] sn vz papir

  1. Accent necunoscut – informație luată din definiția principală — LauraGellner

piporuj[1] sn vz papir

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

piporuș[1] sn vz papir

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

poapir[1] sn vz papir

  1. Variantă neatestată de definiția principală — LauraGellner

popir[1] sn vz papir

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

papir(us) m. 1. un fel de trestie din Egipt cu cotorul triangular; 2. foaie de scris din cotorul acestei plante: să-i dai papirul ăsta chiar astă dimineață AL.; 3. cărți scrise pe papirus.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

papír (foaie de hârtie scrisă) (reg.) s. n., pl. papíre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

papír, papíre, s.n. (reg.) 1. hârtie; foaie de hârtie scrisă; scrisoare. 2. condică, registru. 3. (înv.) trestie din Egipt; papirus.

papír, papire, s.n. – (reg.) 1. Hârtie. 2. Scrisoare. 3. Registru. – Din germ. Papier, magh. papír, papirós (DEX, MDA), cf. lat. papyrus, vgr. papyros (Scriban).

papír, -e, s.n. – 1. Hârtie. 2. Scrisoare. 3. Registru. 4. Carton. 5. Mucava. – Din germ. Papier, magh. papír, papirós (MDA).

popiróș, popiroașe, (poptiroș, poptir), s.n. – (reg.) Hârtie: „...le-o dzâs lor că vre să să uite numa la poptiroș...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 153); „Pune fărina p-on poptir” (Memoria, 2001: 25). – Din magh. papir (< lat. papyrus, prin interm. germ. Papier) (MDA).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

curpapir, s. n. invar. (vulg.) (sul de) hârtie igienică.

Intrare: papir (subst.)
papir1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • papir
  • papirul
  • papiru‑
plural
  • papire
  • papirele
genitiv-dativ singular
  • papir
  • papirului
plural
  • papire
  • papirelor
vocativ singular
plural
papiră
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
papiros
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
papirușe
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păpir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păpiros
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păpiruș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piporos
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piporuj
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piporuș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
poapir
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
popiros
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
popiroș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
popiruș
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
popirușă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
papir2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: Scriban
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • papir
  • papirul
  • papiru‑
plural
  • papiruri
  • papirurile
genitiv-dativ singular
  • papir
  • papirului
plural
  • papiruri
  • papirurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)