papirus sn [At: CARAGIALE, O. III, 78 / Pl: ~uri / E: lat papyrus, fr papyrus] 1 Plantă erbacee acvatică, cu tulpina formată din foițe membranoase, care crește mai ales în Delta Nilului și în Africa centrală Si: (îvr) papir (8) (Cyperus papyrus). 2 Material sub formă de foiță, fabricat din tulpina papirusului (1), pe care se scria în Antichitate Si: (îvr) papir (9). 3 Manuscris pe papirus (1).