4 definiții pentru ondulațiune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ondulațiune sf vz ondulație

ONDULAȚIÚNE s.f. v. ondulație.

*undulațiúne f. (lat. undulátio, -ónis, dedus din undulatus, undulat). Tălăzuire, mișcarea valurilor: undulațiunea măriĭ, (pin ext.) a unuĭ lan de grîŭ. Dealurĭ și văĭ (ca niște valurĭ înțepenite): undulațiunile terenuluĭ. – Și -áție. Fals ond-.

Intrare: ondulațiune
ondulațiune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ondulațiune
  • ondulațiunea
plural
  • ondulațiuni
  • ondulațiunile
genitiv-dativ singular
  • ondulațiuni
  • ondulațiunii
plural
  • ondulațiuni
  • ondulațiunilor
vocativ singular
plural