10 definiții pentru ondulare undulare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ONDULÁRE, ondulări, s. f. Acțiunea de a ondula și rezultatul ei; unduire; șerpuire. ♦ Încrețire a părului; buclare, ondulație. [Var.: (pop.) unduláre s. f.] – V. ondula.

ONDULÁRE, ondulări, s. f. Acțiunea de a ondula și rezultatul ei; unduire; șerpuire. ♦ Încrețire a părului; buclare, ondulație. [Var.: (pop.) unduláre s. f.] – V. ondula.

ondulare sf [At: ARISTIA, PLUT. / V: (reg) un~ / Pl: ~lări / E: ondula] 1 Legănare. 2 Încrețire a părului Si: buclare. 3 Operație tehnică prin care benzilor, tablelor metalice li se dă formă de valuri.

ONDULÁRE, ondulări, s. f. Acțiunea de a ondula și rezultatul ei. 1. Unduire, șerpuire. Își săvîrși neîntrerupt operația de cufundător și se întoarse la ostrovul nostru cu aceleași ondulări line de dihanie acvatică. SADOVEANU, N. F. 81. 2. Buclare, încrețire a părului.

ONDULÁRE s.f. Acțiunea de a ondula și rezultatul ei; vălurire; ondulație. [Var. undulare s.f. / < ondula].

UNDULÁRE s. f. v. ondulare.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

onduláre s. f., g.-d. art. ondulắrii; pl. ondulắri

onduláre s. f., g.-d. art. ondulării; pl. ondulări


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ONDULÁRE s. 1. v. unduire. 2. buclare, cârlionțare, inelare, încrețire. (~ părului.)

ONDULARE s. 1. învălurare, unduire. (~ suprafeței unei ape.) 2. buclare, cîrlionțare, inelare, încrețire. (~ părului.)

Intrare: ondulare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ondulare
  • ondularea
plural
  • ondulări
  • ondulările
genitiv-dativ singular
  • ondulări
  • ondulării
plural
  • ondulări
  • ondulărilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • undulare
  • undularea
plural
  • undulări
  • undulările
genitiv-dativ singular
  • undulări
  • undulării
plural
  • undulări
  • undulărilor
vocativ singular
plural

ondulare undulare

etimologie:

  • vezi ondula
    surse: DEX '09 DEX '98 DN