2 intrări

21 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOTOTOL, -OALĂ, mototoli, -oale, s. n., adj. 1. S. n. Obiect făcut cocoloș; ghem, ghemotoc. ◊ Expr. A face (pe cineva) mototol = a doborî (pe cineva) la pământ, a lăsa nemișcat, inert. A se face mototol = a se strânge, a se ghemui (de durere etc.). 2. Adj. (Adesea substantivat) Încet la lucru, bleg, moale; nătâng, prost. – Din mototoli (derivat regresiv).

MOTOTOL, -OALĂ, mototoli, -oale, s. n., adj. 1. S. n. Obiect făcut cocoloș; ghem, ghemotoc. ◊ Expr. A face (pe cineva) mototol = a doborî (pe cineva) la pământ, a lăsa nemișcat, inert. A se face mototol = a se strânge, a se ghemui (de durere etc.). 2. Adj. (Adesea substantivat) Încet la lucru, bleg, moale; nătâng, prost. – Din mototoli (derivat regresiv).

mototol2, ~oa a [At: ALAS 8 IV, 1923, 4/1 / Pl: ~i, ~oale / E: ns cf matol, mototol1] (Arg) Beat.

mototol1, ~oa [At: PONTBRIANT, D. / V: (reg) mormotol, motol / Pl: ~i, ~oale / E: mototoli] 1 sn Ghemotoc. 2 sn (D. oameni; îlv) A se face ~ A se ghemui. 3 sn (Îal; d. o colectivitate) A se îngrămădi. 4 sn (Îe) A face ~ A doborî pe cineva la pământ, a lăsa nemișcat, inert. 5 sn (Reg; îlv) A se da de-a ~ul A se rostogoli. 6 a Ghemuit. 7 a Mototolit. 8 sn (Reg) Pămătuf cu care se șterge vatra cuptorului. 9 sn (Reg) Vălătuc de fân. 10 sn (Reg; lpl) Bulgări de zăpadă. 11-12 smf, a (Om) încet la lucru. 13-14 smf, a (Om) prost.

MOTOTOL1 s. n. (Adesea în construcție cu verbele «a cădea», «a ședea») Obiect făcut cocoloș; corp chircit; ghemotoc. Căzu mototol la pămînt, ca un morman de omăt prăbușit de căldura soarelui. BUJOR, S. 51. I-a aruncat... cît colo mototol. CARAGIALE, O. III 58. ◊ Fig. Marinică umbla pe drumeaguri, omuleț pribeag și rebegit, mototol negru risipit departe pe întinsul șesurilor. DUMITRIU, B. F. 14. Apucînd bine în brațe mototolul adormit, se sculă puternic în picioare și porni. CARAGIALE, O. I 304. ◊ Expr. A face mototol = a mototoli. Furtunile sînt niște copile nebunatice... într-o clipă fac pe om mototol, îl dărîmă la pămînt. SADOVEANU, M. C. 96. Omul face un sac mototol și-l pune sub cap. GÎRLEANU, L. 39.

MOTOTOL2, -OALĂ, mototoli, -oale, adj. (Rar la f.; despre oameni) Lipsit de vigoare, bleg, tont. Se învîrtea prin casă, băcănită pe obraji și mototoală. STANCU, D. 440. Fără voință, bleg, mototol, ai să fii toată viața. PAS, Z. I 293. Mătușa Ruxanda se dădu doi pași înapoi, să-și vadă feciorul mai bine și să-l măsoare mai cu jale, cîtu-i de mototol și nevolnic. C. PETRESCU, R. DR. 20.

MOTOTOL1 ~oale n. Lucru boțit și strâns în formă de ghem; cocoloș; ghemotoc. * A face ~ a mototoli. /v. a mototoli

MOTOTOL2 ~oală (~oli, ~oale) Care este greoi, neîndemânatic și nepriceput. /v. a mototoli

mototol n. 1. ghem; 2. ceva strâns tare, deformat; 3. fig. indolent: e mototol și adormit ISP. [Abstras din mototoli]. ║ adv. grămadă: căzu mototol sub masă ISP.

mototól n., pl. oale (d. mototolesc. Cp. și cu ung. motola, vîrtelniță). Munt. Boț, ghem, ghĭomotoc, lucru mototolit: a face basmaŭa, rufele, haĭnele mototol. Adv. A cădea mototol, a cădea grămadă, grămădit, fără putere. Adj. Motolog, fără energie: om mototol, femeĭe mototoală. V. fofoloc.

mototoi ain [At: PĂCALĂ, M. R. 140 / E: cf mototol1] (Reg) Prostănac.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

mototol1 adj. m., pl. mototoli; f. mototoa, pl. mototoale

mototol2 s. n., pl. mototoale

mototol1 adj. m., pl. mototoli; f. mototoală, pl. mototoale

mototol adj. m., pl. mototoli; f. sg. mototoală, pl. mototoale

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MOTOTOL s., adj. 1. s. v. ghemotoc. 2. adj. v. bleg.

MOTOTOL s., adj. 1. s. cocoloș, ghemotoc, (reg.) boboloș, tomoașă, (Olt. și Munt.) toltoașă. (A făcut hîrtia ~.) 2. adj. bleg, indolent, lălîu, moale, molatic, molîu, (reg.) tofolog, (fig.) băligos, mălăieț, mămăligos. (Un om ~.)

Intrare: mototol (adj.)
mototol1 (adj.) adjectiv admite vocativul
adjectiv (A28)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mototol
  • mototolul
  • mototolu‑
  • mototoa
  • mototoala
plural
  • mototoli
  • mototolii
  • mototoale
  • mototoalele
genitiv-dativ singular
  • mototol
  • mototolului
  • mototoale
  • mototoalei
plural
  • mototoli
  • mototolilor
  • mototoale
  • mototoalelor
vocativ singular
  • mototolule
  • mototoa
  • mototoalo
plural
  • mototolilor
  • mototoalelor
motol
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: mototol (s.n.)
mototol2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mototol
  • mototolul
  • mototolu‑
plural
  • mototoale
  • mototoalele
genitiv-dativ singular
  • mototol
  • mototolului
plural
  • mototoale
  • mototoalelor
vocativ singular
plural
mormotol
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

mototol, mototoaadjectiv

  • 1. adesea substantivat Încet la lucru. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Se învîrtea prin casă, băcănită pe obraji și mototoală. STANCU, D. 440. DLRLC
    • format_quote Fără voință, bleg, mototol, ai să fii toată viața. PAS, Z. I 293. DLRLC
    • format_quote Mătușa Ruxanda se dădu doi pași înapoi, să-și vadă feciorul mai bine și să-l măsoare mai cu jale, cîtu-i de mototol și nevolnic. C. PETRESCU, R. DR. 20. DLRLC
etimologie:

mototol, mototoalesubstantiv neutru

  • 1. Obiect făcut cocoloș. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Căzu mototol la pămînt, ca un morman de omăt prăbușit de căldura soarelui. BUJOR, S. 51. DLRLC
    • format_quote I-a aruncat... cît colo mototol. CARAGIALE, O. III 58. DLRLC
    • format_quote figurat Marinică umbla pe drumeaguri, omuleț pribeag și rebegit, mototol negru risipit departe pe întinsul șesurilor. DUMITRIU, B. F. 14. DLRLC
    • format_quote figurat Apucînd bine în brațe mototolul adormit, se sculă puternic în picioare și porni. CARAGIALE, O. I 304. DLRLC
    • chat_bubble A face (pe cineva) mototol = a doborî (pe cineva) la pământ, a lăsa nemișcat, inert. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: mototoli
      • format_quote Furtunile sînt niște copile nebunatice... într-o clipă fac pe om mototol, îl dărîmă la pămînt. SADOVEANU, M. C. 96. DLRLC
      • format_quote Omul face un sac mototol și-l pune sub cap. GÎRLEANU, L. 39. DLRLC
    • chat_bubble A se face mototol = a se strânge, a se ghemui (de durere etc.). DEX '09 DEX '98
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.