Articole pe această temă:

mostră mustră

  • 1. Exemplar luat dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material etc., după care se pot aprecia anumite însușiri ale acestora.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: eșantion modă probă un exemplu
    exemple
    • O mostră de stofă.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC MDN '00
    • 1.2. Târg de mostre = târg la care un stat sau diverse întreprinderi își expun mostre pentru reclamă și pentru informarea cumpărătorilor.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Obiect care servește drept orientare pentru o reproducere sau o imitație.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN NODEX figurat sinonime: exemplu model (s.n.) pildă specimen tip un exemplu
    exemple
    • Am văzut pînă acuma cîteva mostre, pentru a înțelege felul cum critică d. Bogdan. GHEREA, ST. CR. II 15.
      surse: DLRLC

etimologie:

6 definiții

mostră f. probă, model (de stofă). [Nemț. MUSTER].

*móstră și (maĭ rar) mústră f., pl. e (ngr. móstra, it. mostra [d. mostrare, a arăta], de unde și germ. muster, ung. mustra, pol. mustra și musztra. V. mustru, monitor). Probă, bucată de marfă după care poțĭ aprecia restu mărfiĭ (fr. échantillon). – Vechĭ mustră și muștră (după pol. ung.) și mustru, muștru (după șmotru), exercițiŭ militar, șmotru, ucenie. Vechĭ muștră (după ung.), modă, model.

mústră (mústre), s. f.1. Mostră, eșantion. – 2. (Trans.) Exercițiu militar. It. mostragerm. Muster și, de aici, mag. mustra, cu sensul al doilea (Cihac, II, 517; Borcea 199; Gáldi, Dict., 146). Cu primul sens este dubletul lui mostră (mr. mostră), s. f. (probă), direct din it. sau prin intermediul tc. mostra, ngr. μόστρα (Graur, GS, VI, 330; Gáldi 212). Sensul al doilea (var. mustru și muștr, din rus. mustra, Sanzewitsch 205), cf. sp. muestra „inspecție; trupe gata de inspecție”. – Der. mustrului (var. muștrului), vb. (a face exerciții), din mag. mostrálni; mustreală, s. f. (înv., exercițiu); mustruluială, s. f. (exercițiu).

Varianta muștr, trebuie să fie muștru, iar etimonul maghiar este mustrálni, nu mostrálni - Ladislau Strifler

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MOSTRĂ al Șerbăneasăi (16 B V 181), ngr. μόστρα „bucată de probă”.

móstră-etalón s.f. Eșantion-model ◊ „Acțiunea inițiată în cadrul întrecerii [...] pentru obținerea de produse la nivelul mostrei-etalon. Sc. 17 IV 62 p. 1. ◊ „[Se constată] diminuarea calităților inițiale ale unor produse ale industriei alimentare față de mostra-etalon, diversificarea prea lentă a unor sortimente ce pot fi folosite rapid în bucătărie (semiindustrializatele, ketering etc.) [...]” I.B. 6 V 74 p. 1 (din mostră + etalon)

Intrare: mostră

Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mostră mostra
plural mostre mostrele
genitiv-dativ singular mostre mostrei
plural mostre mostrelor
vocativ singular
plural

Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular mustră mustra
plural mustre mustrele
genitiv-dativ singular mustre mustrei
plural mustre mustrelor
vocativ singular
plural
Intrare: Mostră
Mostră

15 definiții încorporate

Aceste definiții sunt deja încorporate în filele „rezultate” și „declinări”. Le prezentăm pentru edificare.

MÓSTRĂ, mostre, s. f. 1. Exemplar luat dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material etc., după care se pot aprecia anumite însușiri ale acestora; probă, eșantion. ♦ Model. ◊ Târg de mostre = târg la care un stat sau diverse întreprinderi expun mostre (1) pentru reclamă și pentru informarea cumpărătorilor. 2. Fig. Exemplu, pildă. [Var.: (reg.) mústră s. f.] – Din ngr. móstra.

MÓSTRĂ, mostre, s. f. 1. Obiect dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material etc., după care se pot aprecia anumite însușiri ale acestora; probă, eșantion. ♦ Model. ◊ Târg de mostre = târg la care un stat sau diverse întreprinderi își expun mostre (1) pentru reclamă și pentru informarea cumpărătorilor. 2. Fig. Exemplu, pildă. [Var.: (reg.) mústră s. f.] – Din ngr. móstra.

MÓSTRĂ, mostre, s. f. 1. Cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material, sau un obiect dintr-o serie de obiecte de același fel, după care se pot aprecia anumite caracteristici ale acestora; probă, eșantion, model. O mostră de stofă.Tîrg de mostre = tîrg la care diferitele industrii își expun produsele în cantități mici, pentru a le face cunoscute. 2. Fig. Exemplu, pildă, model. Am văzut pînă acuma cîteva mostre, pentru a înțelege felul cum critică d. Bogdan. GHEREA, ST. CR. II 15. – Variantă: (regional) mústră (COȘBUC, P. I 249) s. f.

móstră s. f., g.-d. art. móstrei; pl. móstre

móstră s. f., g.-d. art. móstrei; pl. móstre

MÓSTRĂ s. 1. v. eșantion. 2. exemplu, model, probă, specimen, tip. (Iată mai jos câteva ~ de...)

MÓSTRĂ s. v. exemplu, model, pildă.

MÓSTRĂ s.f. 1. Parte dintr-o cantitate de material sau de obiecte după care se pot aprecia anumite caracteristici ale acestora. ◊ Târg de mostre = târg la care diferitele industrii își expun produsele spre a le face cunoscute. 2. (Fig.) Exemplu, pildă, model. < it. mostra, cf. germ. Muster].

MÓSTRĂ s. f. 1. cantitate mică de material sau de obiecte după care se pot aprecia anumite caracteristici ale acestora; eșantion. ♦ model. ◊ Târg de mostre = târg la care se expun mostre (1). 2. (fig.) exemplu, pildă. (< ngr., it. mostra)

MÓSTRĂ ~e f. 1) Parte dintr-un material sau dintr-o substanță după care se poate stabili calitatea întregului; probă; eșantion. 2) Obiect care servește drept orientare pentru o reproducere sau o imitație; exemplu; model. /<ngr. móstra, germ. Muster

MÚSTRĂ1 s. f. v. mostră.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

MÓSTRĂ s. 1. eșantion, model, probă, (reg.) módă. (O ~ dintr-un material.) 2. exemplu, model, probă, specimen, tip. (Iată mai jos cîteva ~ de...)

móstră s. v. EXEMPLU. MODEL. PILDĂ.