7 intrări

38 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MOLÉTE1, moleți, s. m. (Pop.) 1. Larva morarului (2), de forma unui vierme solzos de culoare gălbuie sau cafenie, care trăiește în făina de grâu. 2. Boală de copii care se manifestă prin febră, diaree, vărsături și uscarea mucoasei nazale. [Var.: molét s. m.] – Din bg. molec.

MOLÉTE1, moleți, s. m. (Pop.) 1. Larva morarului (2), de forma unui vierme solzos de culoare gălbuie sau cafenie, care trăiește în făina de grâu. 2. Boală de copii care se manifestă prin febră, diaree, vărsături și uscarea mucoasei nazale. [Var.: molét s. m.] – Din bg. molec.

MOLÉTE2, (1, 2) moleți, s. m., (3) molete, s. n. 1. S. m. (Iht.; reg.) Molan. 2. S. m. (Reg.) Numele mai multor specii de conifere. 3. S. n. Tumoare seroasă care se formează pe glezna calului. – Moale + suf. -ete.

MOLÉTE2, (1, 2) moleți, s. m., (3) molete, s. n. 1. S. m. (Iht.; reg.) Molan. 2. S. m. (Reg.) Numele mai multor specii de conifere. 3. S. n. Tumoare seroasă care se formează pe glezna calului. – Moale + suf. -ete.

molete2 [At: ANTIPA, F. I. 198 / V: molet sn / Pl: ~ți / E: moale1 + -ete] 1 sm (Iht; Olt) Molan1 (2) (Nemachilus barbatulus). 2 sm (Bot; reg) Pin (Pinus). 3 sm (Bot; reg) Jep (Pinus pumilio). 4 sm (Bot; reg) Zadă (Larix decidua). 5 sm (Bot; reg) Brad (Abies). 6 sm (Bot; reg) Molid (Picea excelsa). 7 sm (Bot; reg) lenupăr-pitic (Junipers nana). 8 sm (Reg; lpl) Brădet. 9 sni (Mpl; șîs ~ tendinos, ~ articular) Tumoare seroasă care se formează pe glezna calului.

molete1 sm [At: LM / V: (reg) ~tă sf / Pl: ~eți / E: bg молец] 1 (Pop) Larvă a gândacului morar (Tenebrio molitor), de forma unui vierme cu corp rotund, solzos, acoperit cu chitină tare, gălbuie sau cafenie, care se dezvoltă și trăiește în făina de grâu stătută Si: sfoiag, (reg) surdomaș, vierme-de-făină. 2 (Pop; mpl) Boală de copii, caracterizată prin febră, diaree, vărsături și uscarea mucoasei nazale. 3 (Ent; reg) Câinele-babei (Oniscus asellus). 4 (Ent; reg) Băligar (Geotrupes stercorarius). 5 (Ent; Ban, Olt) Molie (1) {Tinea).

molete3 s [At: BARONZI, L. 149 / Pl: nct / E: rrm molete] (Arg) Vin.

1) moléte m. (bg. moléc [sîrb. móljac], de unde rom. molețĭ, apoĭ un sing. analogic. Cp. și cu ung. moly-et, mîncătură de moliĭ, moly-ette, mîncat de moliĭ. V. molie). Vest. Pl. Larve de surdumașĭ, sfaĭogĭ, vermișorĭ care se fac în fructele uscate ș. a. Arg. Molie (V. cîrcîĭac). Diareĭe la copiĭ.

2) moléte m. (d. moale). Munt. Moĭnă, vîrlan.

MOLÉT s. m. v. molete1.

MOLÉTĂ, molete, s. f. 1. Instrument prevăzut cu o rotiță cu muchia zimțată, folosit la moletare. 2. Roată de cablu cu diametru mare, folosită pentru ghidare în instalațiile de extracție sau pentru întinderea cablurilor de funiculare în instalațiile de transport. – Din fr. molette, germ. Molette.

moleață sf [At: DACIA LIT. 261/20 / V: (înv) ~eță, (reg) moleț sn / Pl: ~țe / E: moale1 + -eață] 1 (Înv) Moleșeală (1). 2 (Reg) Obiect, lucru moale1. 3 (Spc) Rocă moale1, care se sparge ușor. 4 (Reg) Plantă nedefinită mai îndeaproape.

molet sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr mollet] 1 Inflamație a membranei sinoviale de la încheietura de jos a picioarelor unui cal. 2 (Atm) Denumire a mușchilor posteriori ai gambei.

mole1 sf [At: LTR2 / Pl: ~te / E: fr molette, ger Molette] 1 Roată cu diametru mare, cu șanț periferic, folosită pentru ghidare în instalațiile de extracție sau la întinderea cablurilor funiculare în instalațiile de transport ale unei mine1. 2 Unealtă metalică în formă de rotiță cu muchia zimțată, folosită pentru a imprima, pe suprafața unei piese, striuri, zimți, desene etc. Si: randalină.

MOLÉTĂ, molete, s. f. 1. Instrument prevăzut cu o rotiță cu muchia zimțuită, folosit la moletare. 2. Roată de cablu cu diametru mare, folosită pentru ghidare în instalațiile de extracție sau pentru întinderea cablurilor de funiculare în instalațiile de transport. – Din fr. molette, germ. Molette.

MOLÉT s.n. 1. Inflamație a membranei sinoviale de la încheietura de jos a picioarelor unui cal. 2. (Anat.) Denumire a mușchilor posteriori ai gambei. [< fr. mollet].

MOLÉTĂ s.f. 1. Unealtă în formă de rotiță cu muchia zimțuită, folosită pentru a imprima pe suprafața unei piese forma negativă a zimțurilor; randalină. 2. Roată cu șanț pe care se înfășoară un cablu. [< fr. molette, germ. Molette].

MOLÉT s. m. 1. inflamație a membranei sinoviale de la încheietura de jos a picioarelor unui cal. 2. (anat.) denumire a mușchilor posteriori ai gambei. (< fr. mollet)

MOLÉTĂ s. f. 1. unealtă în formă de rotiță cu muchia zimțuită, pentru a imprima pe suprafața unei piese forma negativă a zimțurilor; randalină. 2. roată cu șanț pe care se înfășoară un cablu. (< fr. molette, germ. Molette)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!molete (larvă; boală de copii; pește; arbore) (pop.) s. m., pl. moleți

molete2/molet (larvă, boală de copii) (pop.) s. m., (larve) pl. moleți

!molete3 (tumoră la cai) s. n., pl. molete

molete1 (pește, arbore) (reg.) s. m., pl. moleți

moléte/molét (larvă, insectă, boală de copii) s. m., pl. moléți

moléte (pește, arbore) s. m., pl. moléți

moléte/molét (tumoare la cai) s. n., pl. moléte

!molet (tumoare la cai) s. n., pl. molete

mole s. f., g.-d. art. moletei; pl. molete

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

MOLÉTE s. 1. (ENTOM.) vierme de făină, (pop.) sfoiag, (Olt. și Ban.) surdomaș. (~le este larva morarului.) *2. (MED.) (Olt.) surdomaș. (~le este o boală de copii.)

MOLÉTE s. v. brad, grindel, molan, molid, molie, pin, vin.

molete s. v. BRAD. GRINDEL. MOLAN. MOLID. MOLIE. PIN. VIN.

MOLETE s. 1. (ENTOM.) vierme de făină, (pop.) sfoiag, (Olt. și Ban.) surdomaș. (~ este larva morarului.) 2.* (MED.) (Olt.) surdomaș. (~ este o boală de copii.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

moleáță, moléțe, s.f. (înv.) 1. moleșeală. 2. lucru moale. 3. nume de plantă.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

Intrare: molete (boală)
molete2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molete
  • moletele
plural
  • moleți
  • moleții
genitiv-dativ singular
  • molete
  • moletelui
plural
  • moleți
  • moleților
vocativ singular
plural
molet1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molet
  • moletul
  • moletu‑
plural
  • moleți
  • moleții
genitiv-dativ singular
  • molet
  • moletului
plural
  • moleți
  • moleților
vocativ singular
plural
Intrare: molete (larvă)
molete2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molete
  • moletele
plural
  • moleți
  • moleții
genitiv-dativ singular
  • molete
  • moletelui
plural
  • moleți
  • moleților
vocativ singular
plural
molet1 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molet
  • moletul
  • moletu‑
plural
  • moleți
  • moleții
genitiv-dativ singular
  • molet
  • moletului
plural
  • moleți
  • moleților
vocativ singular
plural
Intrare: molete (pește, arbore)
molete2 (pl. -i) substantiv masculin
substantiv masculin (M46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molete
  • moletele
plural
  • moleți
  • moleții
genitiv-dativ singular
  • molete
  • moletelui
plural
  • moleți
  • moleților
vocativ singular
plural
Intrare: molete (tumoră)
molete1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N30)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molete
  • moletele
plural
  • molete
  • moletele
genitiv-dativ singular
  • molete
  • moletelui
plural
  • molete
  • moletelor
vocativ singular
plural
molet2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molet
  • moletul
  • moletu‑
plural
  • molete
  • moletele
genitiv-dativ singular
  • molet
  • moletului
plural
  • molete
  • moletelor
vocativ singular
plural
Intrare: moleață
moleață substantiv feminin
substantiv feminin (F12)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • moleață
  • moleața
plural
  • molețe
  • molețele
genitiv-dativ singular
  • molețe
  • moleței
plural
  • molețe
  • molețelor
vocativ singular
plural
Intrare: molet
molet2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • molet
  • moletul
  • moletu‑
plural
  • molete
  • moletele
genitiv-dativ singular
  • molet
  • moletului
plural
  • molete
  • moletelor
vocativ singular
plural
Intrare: moletă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mole
  • moleta
plural
  • molete
  • moletele
genitiv-dativ singular
  • molete
  • moletei
plural
  • molete
  • moletelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

molete, molețisubstantiv masculin

  • 1. Boală de copii care se manifestă prin febră, diaree, vărsături și uscarea mucoasei nazale. DEX '98 DEX '09
etimologie:

molete, molețisubstantiv masculin

  • 1. Larva morarului, de forma unui vierme solzos de culoare gălbuie sau cafenie, care trăiește în făina de grâu. DEX '09 DEX '98
etimologie:

molete, molețisubstantiv masculin

etimologie:
  • Moale + sufix -ete. DEX '09

molete, moletesubstantiv neutru

  • 1. Tumoare seroasă care se formează pe glezna calului. DEX '09
    • diferențiere Inflamație a membranei sinoviale de la încheietura de jos a picioarelor unui cal. DN
  • 2. anatomie Denumire a mușchilor posteriori ai gambei. DN
etimologie:

mole, moletesubstantiv feminin

  • 1. Instrument prevăzut cu o rotiță cu muchia zimțată, folosit la moletare. DEX '09 DN
    sinonime: randalină
  • 2. Roată de cablu cu diametru mare, folosită pentru ghidare în instalațiile de extracție sau pentru întinderea cablurilor de funiculare în instalațiile de transport. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.