MOLÉTĂ¹ s. f. 1. Roată cu diametru mare, cu șanț periferic, care este folosită pentru ghidare în instalațiile de extracție sau pentru întinderea cablurilor funiculare în instalațiile de transport ale unei mine¹. Moletele sînt folosite în instalațiile de extracție și în instalațiile de transport cu cablu funicular. LTR². 2. Unealtă metalică în formă de rotiță cu muchia zimțată, folosită pentru a imprima, pe suprafața unei piese, striuri, zimți, desene etc.; randalină. Moletele gravate sau striate, numite și randaline, trebuie să aibă stratul periferic cu duritate mare. LTR². – Pl.: molete. – Din fr. molette, germ. Molette.