2 intrări

school Articole pe această temă:

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MINÚSCUL, -Ă, minusculi, -e, adj., s. f. 1. Adj. De dimensiuni (foarte) reduse, (foarte) mic, infim; miniatural. 2. Adj., s. f. (Literă) mică, de rând, folosită în mod obișnuit în interiorul cuvintelor. – Din lat. minusculus, fr. minuscule.

MINÚSCUL, -Ă, minusculi, -e, adj., s. f. 1. Adj. De dimensiuni (foarte) reduse, (foarte) mic, infim; miniatural. 2. Adj., s. f. (Literă) mică, de rând, folosită în mod obișnuit în interiorul cuvintelor. – Din lat. minusculus, fr. minuscule.

minuscul, ~ă [At: PONTBRIANT, D. / A și: ~cul / Pl: ~i, ~e / E: fr minuscule] 1-3 sm, a, av (Obiect) (care este) de dimensiuni extrem de reduse. 4 a Microscopic. 5-6 sf, a (Mpl, îoc majuscul) (Literă) care se folosește pentru a scrie cuvintele în interiorul unei fraze Si: de rând, mic. 7 a (Nob) Abia perceptibil cu auzul. 8 a (Nob) Neînsemnat.

MINÚSCUL, -Ă, minusculi, -e, adj. De dimensiune redusă; foarte mic. Își caută un punct de sprijin... păianjenii minusculi atîrnați de firele de funigei. SADOVEANU, O. E. 10. Un tren minuscul coboară ca o jucărie. C. PETRESCU, S.225. Împrejurul unui lac minuscul ca o piscină, ibiși cu piciorul de mărgean... se privesc în oglinda apelor. ANGHEL, PR. 113. ◊ (Rar, despre litere, în opoziție cu majusculă) Literă minusculă = literă mică, v. mic2. S-a pus d. Niță pe brînci exercitîndu-se în fiecare zi, pe hîrtie velină, la fel de fel de scriituriengleze, italice, gotice, batarde, ronde, majuscule, minuscule. CARAGIALE, O. II 245. Manuscripte scrise cu litere capitale și minuscule. ODOBESCU, S. I 343.

MINÚSCUL, -Ă adj. De dimensiuni reduse; (foarte) mic. // s.f. Literă mică. [Cf. fr. minuscule, lat. minusculus].

MINÚSCUL, -Ă I. adj. de dimensiuni (foarte) mici. II. s. f. literă mică, de rând. (< fr. minuscule, lat. minusculus)

MINÚSCUL ~ă (~i, ~e) Care are dimensiuni reduse; de proporții mici; miniatural; pitic. /<lat. minusculus, fr. minuscule

minuscul a. 1. foarte mic; 2. se zice de literele cele mici, în opozițiune cu majuscule.

*minúscul, -ă adj. (lat. minusculus, d. minor, minus, maĭ mic). Foarte mic: un insect minuscul. Literă minusculă, 1. literă foarte mică, 2. literă mică, în opoz. cu majusculă. Adv. În mod minuscul: a scrie minuscul.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

minúsculă s. f., g.-d. art. minúsculei; pl. minúscule

minúsculă s. f., g.-d. art. minúsculei; pl. minúscule

minúscul adj. m., pl. minúsculi; f. minúsculă, pl. minúscule

minúscul adj. m., pl. minúsculi; f. sg. minúsculă, pl. minúscule


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MINÚSCULĂ s. (TIPOGR.) literă mică. (Scris cu ~e.)

MINUSCULĂ s. literă mică. (Scris cu ~e.)

MINÚSCUL adj. 1. v. infim. 2. (TIPOGR.) mic. (Literă ~.)

MINUSCUL adj. 1. infim, microscopic, (livr.) infinitezimal. (Cantitate ~; de proporții ~.) 2. mic. (Literă ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

MINÚSCUL, -Ă adj. (cf. fr. minuscule, lat. minusculus): în sintagma literă minusculă (v.).

Intrare: minusculă
minusculă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • minusculă
  • minuscula
plural
  • minuscule
  • minusculele
genitiv-dativ singular
  • minuscule
  • minusculei
plural
  • minuscule
  • minusculelor
vocativ singular
plural
Intrare: minuscul
minuscul adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • minuscul
  • minusculul
  • minusculu‑
  • minusculă
  • minuscula
plural
  • minusculi
  • minusculii
  • minuscule
  • minusculele
genitiv-dativ singular
  • minuscul
  • minusculului
  • minuscule
  • minusculei
plural
  • minusculi
  • minusculilor
  • minuscule
  • minusculelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

minusculă

etimologie:

minuscul

  • 1. De dimensiuni (foarte) reduse, (foarte) mic.
    exemple
    • Își caută un punct de sprijin... păianjenii minusculi atîrnați de firele de funigei. SADOVEANU, O. E. 10.
      surse: DLRLC
    • Un tren minuscul coboară ca o jucărie. C. PETRESCU, S. 225.
      surse: DLRLC
    • Împrejurul unui lac minuscul ca o piscină, ibiși cu piciorul de mărgean... se privesc în oglinda apelor. ANGHEL, PR. 113.
      surse: DLRLC
  • 2. (Despre litere) De rând, folosită în mod obișnuit în interiorul cuvintelor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mic (adj.) antonime: majuscul, -ă attach_file 2 exemple
    exemple
    • S-a pus d. Niță pe brînci exercitîndu-se în fiecare zi, pe hîrtie velină, la fel de fel de scriituri – engleze, italice, gotice, batarde, ronde, majuscule, minuscule. CARAGIALE, O. II 245.
      surse: DLRLC
    • Manuscripte scrise cu litere capitale și minuscule. ODOBESCU, S. I 343.
      surse: DLRLC

etimologie: