13 definiții pentru infim

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

INFÍM, -Ă, infimi, -e, adj. Extrem de mic; minuscul, neînsemnat. – Din fr. infime, lat. infimus.

INFÍM, -Ă, infimi, -e, adj. Extrem de mic; minuscul, neînsemnat. – Din fr. infime, lat. infimus.

infim, ~ă a [At: CARAGIALE, S. N. 108 / Pl: ~i, ~e / E: fr infime] 1 (D. rang, grad, specie etc.) Cel mai mic Si: minuscul. 2 Neimportant.

INFÍM, -Ă, infimi, -e, adj. Extrem de mic. V. minuscul. Cu o sumă infimă poți parcurge Moscova în lung și în lat, adică poți face o călătorie de zeci de kilometri. STANCU, U.R.S.S. 20. Sub razele puternice ale soarelui, nisipurile strălucesc din miliardele lor de infime cristaluri. BOGZA, C. O. 399. – Accentuat și: ínfim.

INFÍM, -Ă adj. Extrem de mic; minuscul; neînsemnat. [< fr. infime, cf. lat. infimus].

INFÍM/ÍNFIM, -Ă adj. extrem de mic; minuscul; neînsemnat. (< fr. infime, lat. infimus)

INFÍM ~ă (~i, ~e) Care este foarte mic; extrem de mic; minim; minuscul; infinitezimal. Număr ~. /<fr. infime, lat. infimus

infim a. cel mai de jos, în gradul cel din urmă: rangurile infime ale societății.

*ínfim, -ă adj. (lat. infimus, superlativu d. inferus, cel de jos. V. inferior). Cel maĭ de jos, cel maĭ mic în grad: rangurile infime ale societățiĭ. O infimă minoritate, o grupă de oamenĭ foarte mică față de una mult maĭ mare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!infim adj. m., pl. infimi; f. infimă, pl. infime

infím/ínfim adj. m., pl. infími/ínfimi; f. sg. infímă/ínfimă, pl. infíme/ínfime

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

INFÍM adj. microscopic, minuscul, (livr.) infinitezimal. (Cantitate ~; de proporții ~.)

INFIM adj. microscopic, minuscul, (livr.) infinitezimal. (Cantitate ~; de proporții ~.)

Intrare: infim
infim adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • infim
  • infimul
  • infimu‑
  • infi
  • infima
plural
  • infimi
  • infimii
  • infime
  • infimele
genitiv-dativ singular
  • infim
  • infimului
  • infime
  • infimei
plural
  • infimi
  • infimilor
  • infime
  • infimelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

infim, infiadjectiv

  • 1. Extrem de mic. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Cu o sumă infimă poți parcurge Moscova în lung și în lat, adică poți face o călătorie de zeci de kilometri. STANCU, U.R.S.S. 20. DLRLC
    • format_quote Sub razele puternice ale soarelui, nisipurile strălucesc din miliardele lor de infime cristaluri. BOGZA, C. O. 399. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.