2 intrări

26 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MENȚÍNERE s. f. Acțiunea de a (se) menține și rezultatul ei. – V. menține.

MENȚÍNERE s. f. Acțiunea de a (se) menține și rezultatul ei. – V. menține.

menținere sf [At: NEGULICI / V: (înv) man~, mân~ / E: menține] 1 Păstrare în aceeași stare sau formă. 2 Continuare a existenței sub același aspect. 3 Asigurare cuiva a condițiilor de trai necesare. 4 Susținere materială a cuiva sau a ceva. 5 Afirmare cu tărie. 6 (Îvr) Poziție a corpului Si: ținută.

MENȚINÉRE s. f. Acțiunea de a menține; păstrare. Menținerea și consolidarea păcii este supremul interes comun al tuturor popoarelor din lume. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2723.

MENȚÍNERE s.f. Acțiunea, faptul de a (se) menține. [< menține].

MENȚÍNE, mențín, vb. III. Tranz. 1. A păstra ceva (în aceeași stare sau formă în care se afla la un moment dat), a lăsa neschimbat; p. ext. a face să dureze. ♦ Refl. A continua să existe sub același aspect, a rămâne neschimbat; a dura, a dăinui. 2. (Rar) A întreține o familie, o persoană etc. 3. (Rar) A afirma, a susține ceva cu tărie. – Din fr. maintenir (după ține).

mănține v vz menține

menține [At: HELIADE, O. II, 49 / V: ~a, (înv) man~, măn~, (cscj) mânținea / Pzi: mențin / E: fr maintenir] 1 vt A păstra în aceeași stare sau formă. 2 vt (Pex) A face să dureze. 3 vr A continua să existe sub același aspect. 4 vr A dura. 5 vt (Nob; o familie, o persoană) A asigura condițiile de trai necesare, a susține din punct de vedere material Si: a întreține. 6 vt (Frr) A afirma cu tărie Si: a susține.

MENȚÍNE, mențín, vb. III. Tranz. 1. A păstra ceva (în aceeași stare sau formă în care se afla la un moment dat), a lăsa neschimbat; p. ext. a face să dureze. ♦ Refl. A continua să existe sub același aspect, a rămâne neschimbat; a dura, a dăinui. 2. (Rar) A întreține o familie, o persoană etc. 3. (Franțuzism, rar) A afirma, a susține ceva cu tărie. – Din fr. maintenir (după ține).

MENȚÍNE, mențín, vb. III. Tranz. A păstra ceva în aceeași stare, neschimbat. Arta clasică realistă continuă să-și mențină importanța ideologică-estetică și din pricina profundului ei caracter popular. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 334, 4/3. Încearcă să mențină ordinea cel puțin în Amara prin indulgență și convingere. REBREANU, R. II 117.

MENȚÍNE vb. III. 1. tr. A păstra ceva neschimbat. ♦ A susține. 2. refl. A rămâne în aceeași stare. ♦ A-și păstra același loc, același post, aceeași poziție. [P.i. mențin, conj. -nă. / cf. it. mantenere, fr. maintenir, după ține].

MENȚÍNE vb. I. tr. a păstra ceva neschimbat. II. refl. a rămâne în aceeași stare. ◊ a-și păstra același loc, post, aceeași poziție. (după fr. maintenir)

A SE MENȚÍNE mă mențín intranz. A rămâne în aceeași formă, stare sau situație; a rămâne neschimbat (în timp); a se conserva; a se păstra. /<fr. maintenir

A MENȚÍNE mențín tranz. 1) A face să se mențină; a păstra; a conserva. 2) fig. (persoane, familii) A asigura cu cele necesare traiului; a întreține. /<fr. maintenir

menține v. 1. a ținea ferm și fix; 2. a conserva în aceeaș stare: a menține un regulament; 3. a afirma, a susține: mențin ce-am zis. [După fr. maintenir].

*mențín, -út, a -eá și -țíne v. tr. (fr. maintenir, d. main, mînă, și tenir, a ținea. V. țin). Țin fix (la un loc, în aceĭașĭ stare), păstrez: acest lemn menține echilibru celorlalte, văpseaŭa menține feru. Fig. Păstrez: a menținea un regulament. Continuŭ a afirma, repet: mențin ce am zis.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

mențínere s. f., g.-d. art. mențínerii

mențínere s. f., g.-d. art. mențínerii

mențíne (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. mențín, 2 sg. mențíi, 1 pl. mențínem, 2 pl. mențíneți; conj. prez. 3 să mențínă; ger. menținấnd; part. menținút

menține (ind. prez. 1 sg. mențin, conj. mențină)

arată toate definițiile

Intrare: menținere
menținere substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • menținere
  • menținerea
plural
  • mențineri
  • menținerile
genitiv-dativ singular
  • mențineri
  • menținerii
plural
  • mențineri
  • menținerilor
vocativ singular
plural
Intrare: menține
verb (VT612)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • menține
  • menținere
  • menținut
  • menținutu‑
  • menținând
  • mențiind
  • menținându‑
  • mențiindu‑
singular plural
  • menține
  • mențineți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mențin
  • mențiu
(să)
  • mențin
  • mențiu
  • mențineam
  • menținui
  • menținusem
a II-a (tu)
  • menții
(să)
  • menții
  • mențineai
  • menținuși
  • menținuseși
a III-a (el, ea)
  • menține
(să)
  • menți
  • menție
  • menținea
  • menținu
  • menținuse
plural I (noi)
  • menținem
(să)
  • menținem
  • mențineam
  • menținurăm
  • menținuserăm
  • menținusem
a II-a (voi)
  • mențineți
(să)
  • mențineți
  • mențineați
  • menținurăți
  • menținuserăți
  • menținuseți
a III-a (ei, ele)
  • mențin
(să)
  • menți
  • menție
  • mențineau
  • menținu
  • menținuseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

menținere

  • 1. Acțiunea de a (se) menține și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: păstrare un exemplu
    exemple
    • Menținerea și consolidarea păcii este supremul interes comun al tuturor popoarelor din lume. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2723.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi menține
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

menține

  • 1. A păstra ceva (în aceeași stare sau formă în care se afla la un moment dat), a lăsa neschimbat.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Arta clasică realistă continuă să-și mențină importanța ideologică-estetică și din pricina profundului ei caracter popular. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 334, 4/3.
      surse: DLRLC
    • Încearcă să mențină ordinea cel puțin în Amara prin indulgență și convingere. REBREANU, R. II 117.
      surse: DLRLC
    • 1.1. prin extensiune A face să dureze.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.2. reflexiv A continua să existe sub același aspect, a rămâne neschimbat.
      surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: dura (ține) dăinui
      • 1.2.1. A-și păstra același loc, același post, aceeași poziție.
        surse: DN
  • 2. rar A întreține o familie, o persoană etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: întreține
  • 3. rar A afirma, a susține ceva cu tărie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: afirma susține

etimologie: