11 definiții pentru meșteșugareț
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
MEȘTEȘUGÁREȚ, -Ă, meșteșugareți, -e, adj. (Înv.) Iscusit, îndemânatic, dibaci, talentat. – Meșteșug + suf. -areț.
MEȘTEȘUGÁREȚ, -Ă, meșteșugareți, -e, adj. (Înv.) Iscusit, îndemânatic, dibaci, talentat. – Meșteșug + suf. -areț.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
meșteșugareț, ~ă [At: DIONISIE, C. 209 / V: ~rit / Pl: ~i, ~e / E: meșteșug + -areț] (Înv) 1 sm Meșteșugar. 2-3 sm, a (Om) talentat. 4 a (D. obiecte) Făcut cu talent, cu pricepere. 5 a Viclean. 6 a Intrigant.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
MEȘTEȘUGÁREȚ, -Ă, meșteșugareți, -e, adj. (Rar, despre persoane) Abil, dibaci, iscusit, îndemînatic, descurcăreț. Iermelai, curat tip de țăran... muscal... priceput și meșteșugareț la vreme de nevoie. ODOBESCU, S. III 160.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
meșteșugáreț, -ă adj. Vechĭ. Meșteșugos. S. m. Meșteșugar.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
meșteșugărit, ~ă sm, a vz meșteșugareț
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
meșteșugáreț (înv.) adj. m., pl. meșteșugáreți; f. meșteșugáreță, pl. meșteșugárețe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
meșteșugáreț adj. m., pl. meșteșugáreți; f. sg. meșteșugáreță, pl. meșteșugárețe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
MEȘTEȘUGÁREȚ adj. v. abil, deștept, dibaci, ingenios, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, priceput.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
MEȘTEȘUGÁREȚ s. v. meseriaș, meșteșugar.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
meșteșugareț adj. v. ABIL. DEȘTEPT. DIBACI. INGENIOS. ISCUSIT. ISTEȚ. ÎNDEMÎNATIC. MEȘTER. PRICEPUT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
meșteșugareț s. v. MESERIAȘ. MEȘTEȘUGAR.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
meșteșugareț
- 1. învechit abil (adj.) descurcăreț deștept dibaci ingenios iscusit isteț meșter (adj.) priceput talentat îndemânaticsurse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Iermelai, curat tip de țăran... muscal... priceput și meșteșugareț la vreme de nevoie. ODOBESCU, S. III 160.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Meșteșug + sufix -areț.surse: DEX '98 DEX '09