2 intrări

24 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MAGNETIZÁRE, magnetizări, s. f. Acțiunea de a (se) magnetiza și rezultatul ei. ♦ Stare a unui corp magnetizat. – V. magnetiza.

MAGNETIZÁRE, magnetizări, s. f. Acțiunea de a (se) magnetiza și rezultatul ei. ♦ Stare a unui corp magnetizat. – V. magnetiza.

magnetizare sf [At: BARASCH, M. III, 61/25 / Pl: ~zări / E: magnetiza] 1 Operație de transformare în magnet a unui corp constituit din material feromagnetic Si: (înv) magnetizație (1). 2 (Pex) Stare a unui corp care a suferit o magnetizare (1). 3 Practică medicală urmărind comunicarea sau dezvoltarea magnetismului animal la o ființă, în scopuri terapeutice. 4 (Fig; înv) Atracție puternică.

MAGNETIZÁRE, magnetizări, s. f. Acțiunea de a magnetiza și rezultatul ei.

MAGNETIZÁRE s.f. Acțiunea de a magnetiza și rezultatul ei; polarizare magnetică; magnetizație. [< magnetiza].

MAGNETIZÁ, magnetizez, vb. I. Tranz. și refl. 1. Tranz. A face ca un corp să capete, permanent sau temporar, proprietăți de magnet; a transforma în magnet. ◊ Refl. Corpurile feromagnetice se magnetizează ușor.Fig. A exercita asupra cuiva o atracție puternică. 2. Refl. (Fam.) A se ameți de băutură. – Din fr. magnétiser.

MAGNETIZÁ, magnetizez, vb. I. Tranz. și refl. 1. Tranz. A face ca un corp să capete, permanent sau temporar, proprietăți de magnet; a transforma în magnet. ◊ Refl. Corpurile feromagnetice se magnetizează ușor.Fig. A exercita asupra cuiva o atracție puternică. 2. Refl. (Fam.) A se ameți de băutură. – Din fr. magnétiser.

magnetiza [At: BARASCH, M. III, 61/22 / Pzi: ~zez / E: fr magnétiser] 1 vt A conferi unui corp proprietăți magnetice Si: (îvr) a magnita. 2-3 vtr A (se) transforma în magnet. 4 vt A utiliza asupra cuiva magnetismul animal în scopuri terapeutice. 5 vr (Pex; gmț) A se îmbăta. 6 vt (Fig) A exercita asupra cuiva o atracție puternică și misterioasă.

MAGNETIZÁ, viagnetizez, vb. I. Tranz. A aduce un corp în starea în care are, permanent sau temporar, proprietăți de magnet. A magnetiza o bară de fier.Fig. A atrage cu o forță irezistibilă. Eu o urmam, ca și cînd eram magnetizat. BOLINTINEANU, O. 382.

MAGNETIZÁ vb. I. tr. 1. A da unui metal proprietăți magnetice. 2. (Fig.) A exercita o mare influență asupra cuiva, a atrage puternic, în mod irezistibil. ♦ refl. (fam.) A se îmbăta. [< fr. magnétiser, cf. germ. magnetisieren].

MAGNETIZÁ vb. I. tr. 1. a da unui metal proprietăți magnetice. 2. (fig.) a exercita o mare influență, o atracție irezistibilă asupra cuiva; a fascina. II. refl. (fam.) a se ameți de băutură. (< fr. magnétiser)

A SE MAGNETIZÁ se ~eáză intranz. (despre corpuri feromagnetice) A căpăta proprietăți de magnet. /<fr. magnétiser

A MAGNETIZÁ ~éz tranz. 1) (corpuri) A face să se magnetizeze. 2) fig. A pune stăpânire în întregime, exercitând o influență puternică. /<fr. magnétiser

magnetizà v. 1. a. comunica proprietățile magnetului: a magnetiza fierul; 2. a influența fizicește prin procedările magnetismului animal; fig. a dobândi o mare influență asupra cuiva.

*magnetizațiúne f. Acțiunea de a magnetiza. – Și -áție, dar ob. -áre.

*magnetizéz v. tr. (d. magnetic). Comunic proprietățile magnetuluĭ: a magnetiza o lamă de oțel. Influențez în mod fizic pin magnetizm animal (ipnotizez). Fig. Exercit asupra cuĭva o influență puternică și misterioasă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

magnetizáre s. f., g.-d. art. magnetizắrii; pl. magnetizắri

magnetizáre s. f., g.-d. art. magnetizării; pl. magnetizări

magnetizá (a ~) vb., ind. prez. 3 magnetizeáză

magnetizá vb., ind. prez. 1 sg. magnetizéz, 3 sg. și pl. magnetizeáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MAGNETIZÁRE s. (FIZ.) 1. polarizare magnetică, (înv.) magnetizație. 2. magnetizare remanentă v. remanență magnetică; magnetizare reziduală v. remanență magnetică.

arată toate definițiile

Intrare: magnetizare
magnetizare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • magnetizare
  • magnetizarea
plural
  • magnetizări
  • magnetizările
genitiv-dativ singular
  • magnetizări
  • magnetizării
plural
  • magnetizări
  • magnetizărilor
vocativ singular
plural
Intrare: magnetiza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • magnetiza
  • magnetizare
  • magnetizat
  • magnetizatu‑
  • magnetizând
  • magnetizându‑
singular plural
  • magnetizea
  • magnetizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • magnetizez
(să)
  • magnetizez
  • magnetizam
  • magnetizai
  • magnetizasem
a II-a (tu)
  • magnetizezi
(să)
  • magnetizezi
  • magnetizai
  • magnetizași
  • magnetizaseși
a III-a (el, ea)
  • magnetizea
(să)
  • magnetizeze
  • magnetiza
  • magnetiză
  • magnetizase
plural I (noi)
  • magnetizăm
(să)
  • magnetizăm
  • magnetizam
  • magnetizarăm
  • magnetizaserăm
  • magnetizasem
a II-a (voi)
  • magnetizați
(să)
  • magnetizați
  • magnetizați
  • magnetizarăți
  • magnetizaserăți
  • magnetizaseți
a III-a (ei, ele)
  • magnetizea
(să)
  • magnetizeze
  • magnetizau
  • magnetiza
  • magnetizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

magnetizare

  • 1. Acțiunea de a (se) magnetiza și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: magnetizație
    • 1.1. Stare a unui corp magnetizat.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • vezi magnetiza
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

magnetiza

  • 1. tranzitiv A face ca un corp să capete, permanent sau temporar, proprietăți de magnet; a transforma în magnet.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN antonime: demagnetiza 2 exemple
    exemple
    • A magnetiza o bară de fier.
      surse: DLRLC
    • reflexiv Corpurile feromagnetice se magnetizează ușor.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.1. figurat A exercita asupra cuiva o atracție puternică.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: fascina un exemplu
      exemple
      • Eu o urmam, ca și cînd eram magnetizat. BOLINTINEANU, O. 382.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv familiar A se ameți de băutură.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: ameți îmbăta

etimologie: