4 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

macara sf [At: OLLĂNESCU, H. O. 95 / V: (înv) ~uă, măcăra, măcăra / Pl: ~le, (rar) măcărăli, (reg) ~răle, ~rele / E: tc makara, bg макара, ngr μαϰαρᾶς] 1 Sistem tehnic complex, folosit la ridicarea sau la deplasarea greutăților pe distanțe scurte. 2 (Asr) Scripete. 3 (Reg) Unealtă sau dispozitiv cu care se ridică greutăți. 4 (Reg) Sul al fântânii. 5 (Reg) Parte a morii. 6 (Nav) Muflă. 7 (Reg) Mosorel de lemn, bucată de carton sau vergea pe care se înfășoară ața de cusut.

MACARÁ, macarale, s. f. Dispozitiv sau sistem tehnic construit pe principiul scripeților, cu care se ridică (și se deplasează) greutăți (mari) pe distanțe scurte. – Din tc. makara.

MACARÁ, macarale, s. f. Aparat, dispozitiv sau sistem tehnic construit pe principiul scripeților, cu care se ridică (și se deplasează) greutăți (mari) pe distanțe scurte. – Din tc. makara.

MACARÁ, macarale, s. f. Aparat de ridicat, uneori și de transportat greutăți mari pe distanțe scurte, echipat cu scripeți, palane, troleuri etc., care poate fi acționat manual sau mecanic. ♦ (Mar.) Muflă. Scîrțîitul macaralelor începu să răsune pe puntea vaporului și acolo pîlcurile de oameni se adunau mereu. DUNĂREANU, CH. 223.

MACARÁ ~le f. Sistem tehnic, construit pe principiul scripeților, care servește la ridicarea și deplasarea pe distanțe scurte a greutăților mari. /<it. makara

macara f. 1. instrument de ridicat greutăți mari; 2. Mold. mosorel. [Turc. MAKARA].

macará f. (turc. makara, d. ar. bekre; ngr. makarás, bg. makará). Sud. Scripț, instrument compus dintr’o rotiță pe care alunecă o funie cu care se rîdică ceva. Mosor, scurt cilindru de lemn pe care e înfășurată ață de cusut. V. palanc 1.

elicoptér-macará s. n. Elicopter cu funcție de macara ◊ „Elicopter-macara. În U.R.S.S. a fost construit un elicopter special destinat șantierelor de construcții [...] «Elicopterul-macara» va fi produs în curând în serie.” Sc. 5 VI 76 p. 8 (din elicopter + macara, probabil după rus. vertolet-kran)

macará-gigánt s. f. Macara de mari proporții ◊ „Silueta zveltă a acestei construcții domină împrejurimile, secundată, ca de o rampă de lansare, de conturul elastic al «macaralei-gigant». I.B. 18 IV 74 p. 1. ◊ „Cadre spectaculoase ce pun în valoare impresionanta siluetă a unei nave sau a macaralei-gigant. Sc. 30 I 76 p. 4 (din macara + gigant)

macará-túrn s. f. Macara care poate fi folosită la mari înălțimi ◊ „A fost terminat un nou tip de macara-turn cu un braț de 2,3 tone și 24 m. R.l. 11 X 67 p. 4. ◊ „Când însăși macaraua-turn devine catarg al nepăsării.” Sc.t. 1 XI 73 p. 3. ◊ „Specialiștii sovietici au pus la punct proiectul unei macarale-turn cu telecomandă.” R.l. 11 VII 78 p. 6 (după fr. grue à tour, engl. tower crane, germ. Turmkran; Fl. Dimitrescu în SCL 3/70 p. 325; DT; DTP)

om-macará s. m. (sport) ◊ „Întrecerile halterofililor de la categoria semigrea au însemnat un veritabil triumf pentru N.C., «omul-macara», cum este denumit de specialiști, care și-a impus calitățile tehnice și de voință încă de la primul stil [...]” R.l. 7 VIII 84 p. 5. ◊ N. V., halterofilul care a stârnit senzație la Los Angeles [...] nu pare defel «omul-macara» despre care specialiștii au făcut să se vorbească atâta.” R.l. 15 VIII 84 p. 5 (din om + macara)

tren-macará s. n. Tren care are în compunere un vagon prevăzut cu macara ◊ „Punând în mișcare un tren-macara ei nu au fixat cum trebuie brațul de calare al acestuia.” Sc. 1 II 72 p. 2. ◊ „Alertă în grupul de muncitori ceferiști călătorind către casă în vagoanele unui tren-macara. R.l. 9 XII 76 p. 3 (din tren + macara)

măcár (vest) și macár (est) adv. (ngr. makári, magári, o dacă, bine ar fi dacă; alb. bg. makár, d. turc. cum. magar, care vine d. pers. magar, din ma, nu, și agar, o dată. D. ngr. vine it. macári, azĭ magári, o dacă!). Barim, încaltea, cel puțin: dă și tu măcar un franc! Nicĭ măcar, nicĭ chear: N’avem frică De nimică, Nicĭ măcar De cîrcserdar (P. P.) Măcar de (orĭ măcar să), chear de (orĭ chear să): voĭ pleca măcar de ar ploŭa. Măcar de ar ploŭa, măcar să ploŭă, bine ar fi să ploŭă, o dacă ar ploŭa: Loc. conj. Măcar că, cu toate că, deși: măcar că ploŭă, tot voĭ pleca; măcar să ploŭă, tot voĭ pleca. (Și izolat cu conj.: Nu te duce, că va ploŭa! – Măcar! adică: „Și dacă! Nu-mĭ pasă!”). – Vechĭ saŭ rar (conj.): măcar și, chear dacă, deși: măcar și este. Măcar-cine, -ce, -cît, -unde ș. a., orĭ-cine, -ce. -cît. -unde ș. a. Măcar cum, orĭ-cum, în nicĭ un caz, de loc. Vechĭ și măcară. V. săvaĭ și acar 3.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

macará s. f., art. macaráua, g.-d. art. macarálei; pl. macarále, art. macarálele

macará s. f., art. macaráua, g.-d. art. macarálei; pl. macarále


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

MACARÁ s. 1. (TEHN.) (rar) cran, (reg.) șaitău, vârtej. (~ pentru ridicat baloturi.) 2. v. gruie.

arată toate definițiile

Intrare: macara
substantiv feminin (F149)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • macara
  • macaraua
plural
  • macarale
  • macaralele
genitiv-dativ singular
  • macarale
  • macaralei
plural
  • macarale
  • macaralelor
vocativ singular
plural
Intrare: macară
macară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: măcară
măcară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: măcăra
măcăra
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.