75 de definiții pentru cineva

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CINEVA pron. nehot. Un om oarecare (dintre mai mulți), o persoană pe care n-o cunoaștem (sau care nu trebuie sau nu vrem să fie numită); oarecine, careva, cinevași. ♦ (Fam.; purtând accentul în frază) Un om de valoare, de seamă. [Gen.-dat.: cuiva] – Cine + va.

CINEVA pron. nehot. Un om oarecare (dintre mai mulți), o persoană pe care n-o cunoaștem (sau care nu trebuie sau nu vrem să fie numită); oarecine, careva, cinevași. ♦ (Fam.; purtând accentul în frază) Un om de valoare, de seamă. [Gen.-dat.: cuiva] – Cine + va.

cineva pnh [At: VARLAAM, C. 3832 / V: (înv) cene~, cire~, ~și, (pop) ~șilea / E: cine + va] 1 Un om oarecare (dintre mai mulți) Si: oarecine, careva. 2 O persoană pe care n-o cunoaștem (sau care nu trebuie sau nu vrem să fie numită). 3 (Fam) Un om de valoare. corectat(ă)

CINEVA pron. nehot. 1. Un om oarecare (dintre mai mulți), o persoană pe care n-o cunoaștem (sau care nu trebuie sau nu vrem să fie numită); oarecine, careva. Cineva strigă: opriți-vă! SAHIA, N. 44. Șopotind se-ngînă valurile-n spume, Parc-ar tot striga-o cineva pe nume. IOSIF, P. 60. Cum te-ai dus d-ta de-acasă n-a trecut tocmai mult și s-aude cineva bătînd la ușă. CREANGĂ, P. 27 ◊ (Cu valoare de pronume impersonal) Avea cineva cap să treacă pe-aici, fără să fie jăfuit, bătut ori omorît? CREANGĂ, P. 119. Ar fi zis cineva că este o statuie de marmură. NEGRUZZI, S. I 50. 2. (Familiar, purtînd accentul în frază) Om de valoare; (ilustrînd o mentalitate veche) om de seamă (ca poziție socială). Nu sînt ciumat să nu-mi răspunzi. Am fost și eu cineva. DAVIDOGLU, M. 19. Formă gramaticală: gen.-dat. cuiva.

CINEVA pron. nehot. 1) O persoană necunoscută, neidentificată; careva. A venit ~. 2) fig. Om de vază. Vrea să fie ~. /cine + va

cinevá pron. indefinit, (cine și -va). Oare-care, oare-cine, o persoană indefinită: a venit cineva și a adus ceva. – În Munt. Pop. și cineváșilea.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cineva pr., g.-d. cuiva (desp. cui-)

cineva pr., g.-d. cuiva (sil. cui-)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CINEVA pron. careva, oarecare, unul, vreunul, (pop.) cinevașilea, (înv. și reg.) oarecine, oareșicine, (înv.) cinevași, neștine. (E ~ care a întârziat?)

CINEVA pron. careva, oarecare, unul, vreunul, (pop.) cinevașilea, (înv. și reg.) oarecine, oareșicine, (înv.) cinevași, neștine. (E ~ care a întîrziat?)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a aranja mutra cuiva expr. a desfigura pe cineva

a arde cămașa pe cineva expr. a fi în criză de timp

a cădea în cur după cineva expr. (vulg.) a se îndrăgosti de cineva, a fi fascinat de cineva.

a da (pe cineva) cu cositor / cu plumb expr. (intl., înv.) a împușca (pe cineva).

a da avrigu’ cuiva expr. (adol.) a alunga (pe cineva).

a da cuiva un Yoko, Tom și Jerry expr. (în arte marțiale) a lovi pe cineva cu piciorul.

a da nas în nas cu cineva expr. a se întâlni cu cineva în mod neașteptat.

a da pe cineva cu... expr. (intl.) a condamna pe cineva la...

a da strechea în cineva expr. 1. a se purta ciudat. 2. a se agita fără motiv, a nu avea astâmpăr.

a face pe cineva cu ou și oțet expr. a mustra / a ocărî pe cineva.

a fi chit cu cineva expr. a nu mai datora nimic cuiva, a nu mai avea de dat socoteală cuiva.

a fi de brâu cu cineva expr. a fi în relații foarte apropiate cu cineva.

a fi în pijama cu cineva expr. a fi foarte bun prieten cu cineva; a fi în relații intime cu cineva.

a fi leat cu cineva expr. a fi de aceeași vârstă cu cineva.

a fi pe felie cu cineva expr. a fi prieten cu cineva, a se înțelege bine cu cineva.

a i se scurge ochii după cineva expr. a-i face plăcere să vadă pe cineva; a simți o atracție puternică pentru cineva.

a întoarce cu acul pe cineva expr. (intl., înv.) a fura banii cuiva.

a întoarce pe cineva de gologani expr. a fura banii cuiva.

a lua capul cuiva expr. 1. a decapita (pe cineva), a porunci decapitarea cuiva 2. a pedepsi, a persecuta

a lua oful cuiva expr. (intl.) a ucide, a omorî.

a nu pierde din ochi pe cineva expr. a îndrăgi foarte tare pe cineva.

a nu ști ce hram poartă cineva expr. a nu cunoaște calitatea (oficială) a cuiva.

a nu ști de unde să iei pe cineva expr. a nu-ți aduce aminte în ce împrejurare ai cunoscut pe cineva.

a nu ști în ce ape se scaldă cineva expr. a nu cunoaște intențiile cuiva.

a saliva după ceva / după cineva expr. a tânji, a dori, a râvni.

a scurta cuiva ghearele expr. a pune pe cineva în imposibilitatea de a face rău.

a se da la cineva expr. 1. a încerca să seducă pe cineva. 2. a bate pe cineva; a molesta pe cineva. 3. a ataca verbal pe cineva. 4. (d. câini) a ataca / a mușca pe cineva.

a se lua de cineva expr. 1. a învinui, a învinovăți (pe cineva de ceva) 2. v. a lua împrejur

a se purta fără mănuși față de cineva expr. a avea un comportament grosolan / nepoliticos / intransigent (față de cineva).

a se ține de capul cuiva expr. (deț.) 1. a pedepsi pe cineva pentru cea mai mică abatere sau greșeală reală sau imaginară. 2. a șicana și a întinde curse cuiva cu scopul de a-l împinge să comită o greșeală pentru care va fi pedepsit.

a se uita în gura cuiva expr. a da (în mod mecanic) ascultare sfaturilor cuiva; a da crezare vorbelor cuiva.

a se vârî pe sub pielea cuiva expr. a încerca prin toate mijloacele să câștige aprecierea cuiva.

a spăla pe cineva pe cap expr. a certa.

a sta ca un spin în coasta / în inima / în ochii cuiva expr. a nu fi pe placul cuiva, a constitui o prezență neplăcută pentru cineva; a incomoda pe cineva.

a sta ciocan pe capul cuiva expr. (adol.) a agasa / a cicăli / a enerva pe cineva.

a stoarce pe cineva ca pe un burete / ca pe o lămâie expr. 1. a face pe cineva să-și epuizeze puterile; a istovi, a secătui, a slei de puteri. 2. a tapa pe cineva de bani, a epuiza resursele financiare ale cuiva.

a strica tabieturile cuiva expr. (prst.) a exagera, a face exces de zel.

a sufla (ceva) de sub nasul cuiva expr. a-și însuși un lucru care aparține de drept altuia sau pe care ar dori să și-l însușească altcineva.

a suge pe cineva ca o căpușă expr. a tapa de bani (pe cineva).

a șterge mucii cuiva expr. (sport – în box) a lovi adversarul la nas.

a trăi cu cineva expr. a avea relații intime cu cineva fără a fi căsătorit.

a trăi pe spinarea cuiva expr. a trăi ca un parazit / din munca altora.

a trece Dunărea pe cineva expr. (eufem.) a înjura (pe cineva).

a trimite pe cineva după țigări expr. 1. (stud.) a fi superior cuiva. 2. (în fotbal) a-și dribla adversarul.

a trimite pe cineva la urmă expr. (intl.) 1. a da pe cineva pe mâna poliției. 2. a înjura pe cineva de mamă.

a trimite pe cineva pe lumea cealaltă expr. a omorî, a asasina.

a zgudui anatomia cuiva expr. (er.) a(-și) epuiza partenerul de sex, a iubi intens.

a zgudui lapții cuiva expr. (er.d. femei) a avea contact sexual cu un bărbat.

a zvârli praf / șperlă în ochii cuiva expr. a induce pe cineva în eroare, a încerca să înșele pe cineva.

a-i pica mucii după cineva expr. (vulg.) a fi foarte îndrăgostit de cineva.

a-i sosi cuiva ceasul (de pe urmă) expr. a-i veni cuiva timpul să moară.

a-i spune (cuiva) ceva verde în față expr. a-i spune ceva (cuiva) direct / cu sinceritate / fără menajamente.

a-i spune cuiva vreo două de dulce expr. a certa / a mustra pe cineva.

a-i sta (cuiva) pe cap expr. a incomoda (pe cineva), a agresa (pe cineva).

a-i stinge (cuiva) lampa expr. a-i da (cuiva) peste ochi, a lovi (pe cineva) peste ochi.

după chipul și asemănarea cuiva expr. asemănător cu cineva.

în terță cu cineva expr. în relații intime cu cineva.

pe barba cuiva expr. pe riscul cuiva; în contul cuiva

Intrare: cineva
articol / numeral / adjectiv pronominal / pronume (P36)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nominativ-acuzativ singular
  • cineva
plural
genitiv-dativ singular
  • cuiva
plural
ceneva
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
cireva
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cinevapronume nehotărât

  • 1. Un om oarecare (dintre mai mulți), o persoană pe care n-o cunoaștem (sau care nu trebuie sau nu vrem să fie numită). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cineva strigă: opriți-vă! SAHIA, N. 44. DLRLC
    • format_quote Șopotind se-ngînă valurile-n spume, Parc-ar tot striga-o cineva pe nume. IOSIF, P. 60. DLRLC
    • format_quote Cum te-ai dus d-ta de-acasă n-a trecut tocmai mult și s-aude cineva bătînd la ușă. CREANGĂ, P. 27. DLRLC
    • 1.1. Are valoare de pronume impersonal. DLRLC
      • format_quote Avea cineva cap să treacă pe-aici, fără să fie jăfuit, bătut ori omorît? CREANGĂ, P. 119. DLRLC
      • format_quote Ar fi zis cineva că este o statuie de marmură. NEGRUZZI, S. I 50. DLRLC
    • 1.2. familiar (Purtând accentul în frază) Un om de valoare, de seamă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu sînt ciumat să nu-mi răspunzi. Am fost și eu cineva. DAVIDOGLU, M. 19. DLRLC
etimologie:
  • Cine + va DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.