6 intrări

school Articole pe această temă:

54 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

MĂRUNȚÍ, mărunțesc, vb. IV. Tranz. A tăia, a fărâmița, a rupe, a împărți, a sfărâma în bucăți mici; a pisa. ◊ Loc. adv. Pe mărunțite = cu mișcări scurte și repezi. – Din mărunt.

MĂRUNȚÍ, mărunțesc, vb. IV. Tranz. A tăia, a fărâmița, a rupe, a împărți, a sfărâma în bucăți mici; a pisa. ◊ Loc. adv. Pe mărunțite = cu mișcări scurte și repezi. – Din mărunt.

mărunți [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / V: (îrg) mănun~, mir~, mănunța, (cscj) manunta, mănunta, ~nta, ~ța, mirunța / Pzi: esc / E: mărunt] 1 vt A tăia, a împărți, a rupe etc. în bucăți mici Si: (reg) a mărunțeli, (rar) a mărunțișa. 2 (Îlav) Pe ~te Cu mișcări scurte și repezi. 3 vt (Reg; c. i. bani) A schimba în mărunțiș (10).

MĂRUNȚI, mărunțesc, vb. IV. Tranz. A tăia mărunt, a fărîma în bucăți mici, a fărîmița, a pisa mărunt.

A MĂRUNȚÍ ~ésc tranz. A desface în bucăți mărunte (tăind, sfărâmând, rupând etc.). /Din mărunt

mărunțì v. a face mărunt: 1. a micșora, a scurta; 2. a tăia în mici bucăți, a sfărâma, a pisa.

MĂNÚNT, -Ă, adj. v. mărunt.

MĂRÚNT, -Ă, mărunți, -te, adj. 1. De dimensiuni, de proporții reduse; (foarte mic). ♦ Cu elemente componente foarte mici; fin. ♦ (Adesea adverbial) Tăiat, sfărâmat, rupt în bucăți de dimensiuni reduse. ♦ (Despre scris) Cu litere foarte mici. ♦ (Despre ploaie, burniță etc.) Cu stropi sau fulgi mici și deși. 2. (Despre bani; adesea substantivat) Cu monede divizionare de valoare mică. 3. De înălțime, de statură mică; scund, mic. ♦ Scurt. 4. (Despre mers) Cu pași mici (și grăbiți). ♦ (Substantivat, f. art.) Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. 5. (Despre ființe) Care este de vârstă fragedă, abia născut sau de câțiva ani; care este nevârstnic. 6. Fig. Care are o importanță, o valoare redusă; mic, neînsemnat. ◊ Expr. Multe și mărunte = lucruri de tot felul. ♦ Care se află pe o treaptă inferioară într-o ierarhie; de rând. 7. Fig. (Despre oameni) Lipsit de înțelegere, de generozitate, care dovedește orizont limitat. [Var.: (pop.) mănúnt, -ă adj.] – Lat. minutus.

SCAI1, scai, s. m. Nume generic dat mai multor plante erbacee cu frunze ghimpoase și cu fructe globuloase înconjurate de ghimpi îndoiți la vârf, care se agață de haine, de lâna oilor etc.; p. restr. fructul înconjurat de ghimpi al acestor plante. ◊ Expr. (Și adverbial) A se ține scai (de cineva) sau a se ține (de cineva) ca scaiul (de ocne) = a nu lăsa pe cineva în pace, a urmări (pe cineva) pretutindeni. Compuse: scai-vânăt = plantă erbacee cu frunzele dințate și cu flori violacee dispuse în capitule (Eryngium planum); scaiul-dracului = plantă erbacee cu frunzele spinoase și cu flori albastre-verzui (Eryngium campestre); scai-mărunt = turiță. – Din sb. çkalj.

mărunt, ~ă [At: CORESI, EV. 146 / V: (îvp) mănunt, (înv) mânunt, (reg) menunt, morunt / Pl: ~nți, ~e / E: ml minutus, -a, -um] 1 a De dimensiuni, de proporții reduse Si: mic. 2 a (Îs) Vite ~e Oi și capre. 3 a (D. scriere) Cu litere de dimensiuni reduse. 4 a (Îoc întins, vast) Care ocupă o suprafață redusă Si: mic, restrâns. 5 a (Îoc înalt) De înălțime, măsură sau statură redusă Si: mic, scurt, scund. 6 a (D. nume de materie sau colective) Cu părțile componente mici sau foarte mici Si: fin. 7 a (Reg; îs) Vin ~ Vin de bună calitate. 8 a (D. ploaie, burniță sau ninsoare) Cu stropi sau fulgi mici și deși. 9 av În bucăți de dimensiuni foarte reduse Si: (pop) fărâmiș. 10-11 a, av (Care merge) cu pași mici și grăbiți. 12 sfa (Reg) Dans popular cu pași mărunți (10). 13 sfa Melodie după care se execută mărunta (12). 14-15 smf, a (Copil) de vârstă fragedă, abia născut sau de câțiva ani Si: mic, nevârstnic. 16 sfp (Mtp; euf) Iele. 17 s (Înv; îlav) Cu ~ul În cantitate mică Si: cu amănuntul, cu bucata, în detaliu. 18 a (Îvr; îoc intens, puternic, tare) De intensitate redusă Si: mic, scăzut, slab, ușor. 19 a (Îoc important, însemnat, valoros) Care are o valoare, o importanță redusă Si: mic, minor, neînsemnat. 20 s (Șip) Mărunțiș (10). 21 sfp (Îcr multe) Fleacuri. 22 sfp (Rar) Amănunte. 23 sf (Îlav) (Cu) de-a ~a În mod amănunțit Si: cu de-amănuntul. 24-25 a, av (D. oameni) (Care este) lipsit de finețe. 26-27 a, av (D. oameni) (Care este) lipsit de înțelegere. 28-29 a, av (D. oameni) (Care este) lipsit de generozitate. 30 a (D. idei, sentimente, fapte ale oamenilor) Care arată sau trădează lipsă de rafinament. 31 a (D. idei, sentimente, fapte ale oamenilor) Care dovedește orizont îngust Vz banal, meschin. 32 a Care se află pe o treaptă inferioară într-o ierarhie Si: de rând.

MĂRÚNT, -Ă, mărunți, -te, adj. 1. De dimensiuni, de proporții reduse; (foarte mic). ♦ Cu elemente componente foarte mici; fin. ♦ (Adesea adverbial) Tăiat, sfărâmat, rupt în bucăți de dimensiuni reduse. ♦ (Despre scris) Cu litere foarte mici. ♦ (Despre ploaie, burniță etc.) Cu stropi sau fulgi mici și deși. 2. (Despre bani; adesea substantivat) Cu monede divizionare, cu mărunt. 3. De înălțime, de statură mică; scund, mic. ♦ Scurt. 4. (Despre mers) Cu pași mici (și grăbiți). ♦ (Substantivat, f. art.) Numele unui dans popular; melodie după care se execută acest dans. 5. (Despre ființe) Care este de vârstă fragedă, abia născut sau de câțiva ani; care este nevârstnic. 6. Fig. Care are o importanță, o valoare redusă; mic, neînsemnat. ◊ Expr. Multe și mărunte = lucruri de tot felul. ♦ Care se află pe o treaptă inferioară într-o ierarhie; de rând. 7. Fig. (Despre oameni) Lipsit de înțelegere, de generozitate, care dovedește orizont limitat. [Var.: (pop.) mănúnt, -ă adj.] – Lat. minutus.

arată toate definițiile

Intrare: mărunți
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • mărunți
  • mărunțire
  • mărunțit
  • mărunțitu‑
  • mărunțind
  • mărunțindu‑
singular plural
  • mărunțește
  • mărunțiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • mărunțesc
(să)
  • mărunțesc
  • mărunțeam
  • mărunții
  • mărunțisem
a II-a (tu)
  • mărunțești
(să)
  • mărunțești
  • mărunțeai
  • mărunțiși
  • mărunțiseși
a III-a (el, ea)
  • mărunțește
(să)
  • mărunțească
  • mărunțea
  • mărunți
  • mărunțise
plural I (noi)
  • mărunțim
(să)
  • mărunțim
  • mărunțeam
  • mărunțirăm
  • mărunțiserăm
  • mărunțisem
a II-a (voi)
  • mărunțiți
(să)
  • mărunțiți
  • mărunțeați
  • mărunțirăți
  • mărunțiserăți
  • mărunțiseți
a III-a (ei, ele)
  • mărunțesc
(să)
  • mărunțească
  • mărunțeau
  • mărunți
  • mărunțiseră
Intrare: de-a măruntul
de-a măruntul locuțiune adverbială
compus
  • de-a măruntul
de-a-măruntul locuțiune adverbială
compus
  • de-a-măruntul
Intrare: ferigă-măruntă
substantiv feminin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ferigă-măruntă
  • feriga-măruntă
plural
genitiv-dativ singular
  • ferigi-mărunte
  • ferigii-mărunte
plural
vocativ singular
plural
Intrare: mărunt
mărunt adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mărunt
  • măruntul
  • măruntu‑
  • măruntă
  • mărunta
plural
  • mărunți
  • mărunții
  • mărunte
  • măruntele
genitiv-dativ singular
  • mărunt
  • măruntului
  • mărunte
  • măruntei
plural
  • mărunți
  • mărunților
  • mărunte
  • măruntelor
vocativ singular
plural
mănunt adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • mănunt
  • mănuntul
  • mănuntu‑
  • mănuntă
  • mănunta
plural
  • mănunți
  • mănunții
  • mănunte
  • mănuntele
genitiv-dativ singular
  • mănunt
  • mănuntului
  • mănunte
  • mănuntei
plural
  • mănunți
  • mănunților
  • mănunte
  • mănuntelor
vocativ singular
plural
Intrare: scai-mărunt
scai-mărunt substantiv masculin
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scai-mărunt
  • scaiul-mărunt
plural
  • scai-mărunți
  • scaii-mărunți
genitiv-dativ singular
  • scai-mărunt
  • scaiului-mărunt
plural
  • scai-mărunți
  • scailor-mărunți
vocativ singular
plural
Intrare: trifoi-mărunt
substantiv masculin compus
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trifoi-mărunt
  • trifoiul-mărunt
plural
  • trifoi-mărunt
  • trifoii-mărunt
genitiv-dativ singular
  • trifoi-mărunt
  • trifoiului-mărunt
plural
  • trifoi-mărunt
  • trifoilor-mărunt
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

mărunți

  • 1. A tăia, a rupe, a împărți, a sfărâma în bucăți mici.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: fărâmița pisa

etimologie:

  • mărunt
    surse: DEX '98 DEX '09

ferigă-măruntă

etimologie:

mărunt mănunt

  • 1. De dimensiuni, de proporții reduse; (foarte mic).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC diminutive: mărunțel attach_file 5 exemple
    exemple
    • Își înălțau trunchiuri albe și-și răsfirau rămurele subțiri cu frunziș mărunt. SADOVEANU, O. VII 57.
      surse: DLRLC
    • O stea măruntă... se ivea mereu prin coroana unui plop. IBRĂILEANU, A. 182.
      surse: DLRLC
    • Unde-i acea mare Vidră ale căreia cuvinte, Ca o sămînță măruntă, îmi cădeau adînc în minte? HASDEU, R. V. 152.
      surse: DLRLC
    • Codrule, frunză măruntă, Paserile-n tine cîntă. HODOȘ, P. P. 92.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Trei îngeri îl slujesc: Unul apă îi aduce, Altul îi taie mere, Al treilea mărunt i le face. ȘEZ. IV 144.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Cu elemente componente foarte mici.
      surse: DEX '09 DLRLC sinonime: fin (adj.) attach_file 7 exemple
      exemple
      • Vin din iarna-ntunecoasă Zile lungi cu ploi mărunte. TOPÎRCEANU, B. 23.
        surse: DLRLC
      • Pulberea măruntă din bolovanii de piatră, în care izbesc de dimineața pînă seara. DELAVRANCEA, V. V. 118.
        surse: DLRLC
      • Afară era moină, cernea de sus o bură măruntă. VLAHUȚĂ, O. A. III 72.
        surse: DLRLC
      • Albinele-aduc miere, aduc colb mărunt de aur. EMINESCU, O. I 87.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Ploua mărunt... crengile pădurii începeau să se acopere de ploaie. SAHIA, N. 76.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Ningea mărunt și des, iar o furie de viscol împrăștia fulgii de-a lungul ulițelor. DEMETRESCU, O. 122.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial Începe să cearnă mărunt și-nțepos. CARAGIALE, P. 38.
        surse: DLRLC
    • 1.2. adesea adverbial Tăiat, sfărâmat, rupt în bucăți de dimensiuni reduse.
      surse: DEX '09 DEX '98
    • 1.3. (Despre scris) Cu litere foarte mici.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.4. (Despre ploaie, burniță etc.) Cu stropi sau fulgi mici și deși.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. adesea substantivat (Despre bani) Cu monede divizionare de valoare mică.
    surse: DEX '09 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Scoase o hîrtie de o sută, trei de douăzeci și vreo cincisprezece lei mărunți, pentru bacșișuri și alte cheltuieli. BASSARABESCU, V. 44.
      surse: DLRLC
  • 3. De înălțime, de statură mică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mic (adj.) scund attach_file 4 exemple
    exemple
    • Deodată însă își făcu loc prin îngrămădeală un bătrîn mărunt, îndesat. SADOVEANU, O. VII 60.
      surse: DLRLC
    • Trec pe vale, la iernat, Turmele mărunte. IOSIF, P. 52.
      surse: DLRLC
    • Pe cai de munte mărunți, puternici și cuminți, «caravana» urca la pas. VLAHUȚĂ, O. A. III 44.
      surse: DLRLC
    • Multe-s frate, și mai multe corturi mari, corturi mărunte. ALECSANDRI, P. P. 77.
      surse: DLRLC
    • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 3 exemple
      exemple
      • Tocmai din fundul ogrăzii largi, acoperite peste tot cu iarbă verde, măruntă și curată, Ștefan răsărea, somnoros. HOGAȘ, DR. II 87.
        surse: DLRLC
      • Îl văz înaintea ochilor... cu părul mărunt și încărunțit, cu barba ascuțită. DELAVRANCEA, H. T. 98.
        surse: DLRLC
      • (și) adverbial L-a tuns mărunt.
        surse: DLRLC
  • 4. (Despre mers) Cu pași mici (și grăbiți).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 4 exemple
    exemple
    • Poate că intrase chiar, cu un pas mărunt, ușor și nesimțit, prin ușa întredeschisă a odăii. HOGAȘ, M. N. 20.
      surse: DLRLC
    • Dar atuncea greieri, șoareci, Cu ușor măruntul mers, Readuc melancolia-mi, Iară ea se face vers. EMINESCU, O. I 106.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Două cîrduri de oi urcau mărunt spre cîmpie. PREDA, Î. 143.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Pășea iute, mărunt, ușor, ca un șoarece. DELAVRANCEA, H. T. 99.
      surse: DLRLC
  • 5. (Despre ființe) Care este de vârstă fragedă, abia născut sau de câțiva ani; care este nevârstnic.
    surse: DEX '09 DEX '98
  • 6. figurat Care are o importanță, o valoare redusă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: mic (adj.) neînsemnat attach_file 3 exemple
    exemple
    • Să te angajezi la o tipografie mică, dintre acelea care execută lucrări mărunte. PAS, Z. I 300.
      surse: DLRLC
    • Cîntări, fabule și alte mărunte compuneri. NEGRUZZI, S. II 169.
      surse: DLRLC
    • Lupte mărunte se înhățau între unii și alții. BĂLCESCU, O. II 106.
      surse: DLRLC
    • 6.1. expresie Multe și mărunte = lucruri de tot felul.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
      exemple
      • De la un asemenea flecar, cu agerime descusut, multe și mărunte se puteau afla. C. PETRESCU, A. R. 7.
        surse: DLRLC
      • Începe a se chicoti și a spune de la nuntă multe și mărunte. CREANGĂ, P. 173.
        surse: DLRLC
    • 6.2. Care se află pe o treaptă inferioară într-o ierarhie; de rând.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 7. figurat (Despre oameni) Lipsit de înțelegere, de generozitate, care dovedește orizont limitat.
    surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: meschin

etimologie:

scai-mărunt

  • 1. Plantă erbacee din familia rubiaceelor, cu tulpina agățătoare acoperită cu peri aspri, cu flori albe sau verzui, cu fructe acoperite cu peri rigizi și curbați la vârf; scai-ghimpos, turiță-mare (Galium aparine).
    surse: DEX '09 DLRLC Sinonime sinonime: ghimpe scaiete turiță

etimologie:

trifoi-mărunt

  • 1. Plantă cu tulpină ramificată, cu flori galbene-aurii (Trifolium strepens).
    surse: DLRLC

etimologie: