3 intrări

school Articole pe această temă:

35 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LIMBÍSTICĂ s. f. (Înv.) Lingvistică. – Limbă + suf. -istică (după fr. linguistique).

LIMBÍSTICĂ s. f. (Înv.) Lingvistică. – Limbă + suf. -istică (după fr. linguistique).

limbistică sfs [At: RUSSO, S. 43 / E: fr linguistique] (Înv) Lingvistică.

LIMBÍSTICĂ s. f. v. lingvistică.

LIMBÍSTICĂ s. f. v. lingvistică.

LINGUÍSTIC, -Ă s. f., adj. v. lingvistic.

LINGUÍSTIC, -Ă s. f., adj. v. lingvistic.

LINGVÍSTIC, -Ă, lingvistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință care studiază limba (II) și legile ei de dezvoltare. ♦ Lingvistică generală = domeniu al lingvisticii care studiază limba din punctul de vedere al trăsăturilor ei generale, de mijloc de comunicare specific omului. Lingvistică diacronică = studiu al faptelor de limbă privite în evoluția lor. Lingvistică sincronică = studiu al faptelor de limbă așa cum se prezintă ele la un moment dat. 2. Adj. Care aparține lingvisticii (1), privitor la lingvistică. [Var.: linguístic, -ă s. f., adj.] – Din fr. linguistique.

limbistic, ~ă a [At: RUSSO, S. 43 / Pl: ~ici, ~ice / E: limbă + -istic] 1 Lingvistic.

linghistic, ~ă sf, a vz lingvistic

linguistic, ~ă sf, a vz lingvistic

lingvistic, ~ă [At: CUV. D. BĂTR. III, 15 / V: (iuz) ~ghi~, ~gui- / Pl: ~ici, ~ice / E: fr linguistique] 1 sf Știință care studiază limba (207), aspectele și legile ei de dezvoltare Si: (înv) limbistică (1). 2 sf (Îs) ~ matematică Disciplină care studiază fenomenele de limbă (207) cu mijloace matematice. 3 a Care aparține lingvisticii (1) Si: (înv) limbistic (2). 4 a Referitor la lingvistică (1) Si: (înv) limbistic (3). 5 a Specific lingvisticii (1) Si: (înv) limbistic (4). 6 a De lingvistică (1) Si: (înv) limbistic (5). 7 a Care aparține limbii Si: (înv) limbistic (6). 8 a Referitor la limbă Si: (înv) limbistic (7). 9 a Specific limbii Si: (înv) limbistic (8). 10 a De limbă Si: (înv) limbistic (9).

LINGVÍSTIC, -Ă, lingvistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Știință care studiază limba (II) și legile ei de dezvoltare. ◊ Lingvistică generală = domeniu al lingvisticii care studiază limba din punctul de vedere al trăsăturilor ei generale, de mijloc de comunicare specific omului. Lingvistică diacronică = studiu al faptelor de limbă privite în evoluția lor. Lingvistică sincronică = studiu al faptelor de limbă așa cum se prezintă ele la un moment dat. 2. Adj. Care aparține lingvisticii (1), privitor la lingvistică. [Var.: linguístic, -ă s. f., adj.] – Din fr. linguistique.[1]

  1. Var. (înv.) limbistică LauraGellner

LINGVÍSTIC, -Ă, lingvistici, -e, adj. Referitor la lingvistică, de lingvistică. Studii lingvistice. Cercetări lingvistice.Încă din veacul al XIX-lea, unii oameni de știință romîni s-au format la școlile lingvistice din Rusia. L. ROM. 1953, nr. 5, 8. – Variantă: (învechit) limbístic, -ă (RUSSO, O. 57) adj.

LINGVÍSTICĂ, lingvistici, s. f. Știința care studiază limba și legile ei de dezvoltare. Lucrările tovarășului Stalin cu privire la problemele lingvisticii dau cercetării științifice o temeinică fundamentare filozofică și largi perspective de activitate științifică creatoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 297, 3/5. Înarmată cu concepția materialist-dialectică, lingvistica din țara noastră își desfășoară din plin activitatea. L. ROM. 1955, nr. 5, 9. Lingvistica s-a putut constitui ca știință independentă numai datorită faptului că limba are trăsăturile ei specifice și legile ei proprii de dezvoltare. MACREA, F. 14. ♦ Activitate în cadrul acestei științe. Lingvistica sovietică se găsește astăzi într-o etapă de mare înflorire. L. ROM. 1953, nr. 1, 15. – Variantă: (învechit) limbístică (ODOBESCU, S. II 349) s. f.

LINGVÍSTICĂ, lingvistici, s. f. Știința care studiază limba (II) și legile ei de dezvoltare. [Var.: (înv.) limbístică s. f.] – Fr. linguistique.[1]

  1. Var. linguistică LauraGellner

LINGUÍSTIC, -Ă adj. v. lingvistic.

LINGUÍSTICĂ s.f. v. lingvistică.

LINGVÍSTIC, -Ă adj. Referitor la lingvistică. [Var. linguistic, -ă adj. / cf. fr. linguistique].

LINGVÍSTICĂ s.f. Știință care studiază limba și legile ei de dezvoltare. ◊ Lingvistică matematică = disciplină care studiază fenomenele de limbă cu mijloace matematice. [Gen. -cii, var. linguistică s.f. / cf. fr. linguistique].[1]

  1. Var. (înv.) limbistică LauraGellner

LINGVÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la lingvistică. II. s. f. știință care studiază limba și legile ei de dezvoltare. ♦ ~ generală = disciplină care studiază faptele de limbă din perspectiva trăsăturilor comune mai multor limbi; ~ comparativă = disciplină care studiază comparativ concordanțele fonetice, semantice și gramaticale din mai multe limbi; ~ matematică = disciplină care studiază fenomenele de limbă cu mijloace matematice; ~ structurală = disciplină care studiază relațiile dintre elementele limbii și caracterul sistematic al acesteia. ◊ glotologie. (< fr. linguistique)

LINGVÍSTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de lingvistică; propriu lingvisticii. Studiu ~. [Sil. lin-gvis-] /<fr. linguistique[1]

  1. Var.: linguístic LauraGellner

arată toate definițiile

Intrare: limbistică
limbistică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • limbistică
  • limbistica
plural
  • limbistici
  • limbisticile
genitiv-dativ singular
  • limbistici
  • limbisticii
plural
  • limbistici
  • limbisticilor
vocativ singular
plural
Intrare: lingvistic
lingvistic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lingvistic
  • lingvisticul
  • lingvisticu‑
  • lingvistică
  • lingvistica
plural
  • lingvistici
  • lingvisticii
  • lingvistice
  • lingvisticele
genitiv-dativ singular
  • lingvistic
  • lingvisticului
  • lingvistice
  • lingvisticei
plural
  • lingvistici
  • lingvisticilor
  • lingvistice
  • lingvisticelor
vocativ singular
plural
limbistic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • limbistic
  • limbisticul
  • limbistică
  • limbistica
plural
  • limbistici
  • limbisticii
  • limbistice
  • limbisticele
genitiv-dativ singular
  • limbistic
  • limbisticului
  • limbistice
  • limbisticei
plural
  • limbistici
  • limbisticilor
  • limbistice
  • limbisticelor
vocativ singular
plural
linguistic adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • linguistic
  • linguisticul
  • linguisticu‑
  • linguistică
  • linguistica
plural
  • linguistici
  • linguisticii
  • linguistice
  • linguisticele
genitiv-dativ singular
  • linguistic
  • linguisticului
  • linguistice
  • linguisticei
plural
  • linguistici
  • linguisticilor
  • linguistice
  • linguisticelor
vocativ singular
plural
linghistic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: lingvistică
lingvistică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lingvistică
  • lingvistica
plural
  • lingvistici
  • lingvisticile
genitiv-dativ singular
  • lingvistici
  • lingvisticii
plural
  • lingvistici
  • lingvisticilor
vocativ singular
plural
limbistică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • limbistică
  • limbistica
plural
  • limbistici
  • limbisticile
genitiv-dativ singular
  • limbistici
  • limbisticii
plural
  • limbistici
  • limbisticilor
vocativ singular
plural
linguistică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • linguistică
  • linguistica
plural
  • linguistici
  • linguisticile
genitiv-dativ singular
  • linguistici
  • linguisticii
plural
  • linguistici
  • linguisticilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

limbistică

etimologie:

  • Limbă + sufix -istică
    surse: DEX '98 DEX '09
  • după limba franceză linguistique
    surse: DEX '98 DEX '09

lingvistic limbistic linguistic linghistic

  • 1. Care aparține lingvisticii, privitor la lingvistică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 2 exemple
    exemple
    • Studii lingvistice. Cercetări lingvistice.
      surse: DLRLC
    • Încă din veacul al XIX-lea, unii oameni de știință romîni s-au format la școlile lingvistice din Rusia. L. ROM. 1953, nr. 5, 8.
      surse: DLRLC

etimologie:

lingvistică limbistică linguistică

  • 1. Știință care studiază limba și legile ei de dezvoltare.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file 3 exemple
    exemple
    • Lucrările tovarășului Stalin cu privire la problemele lingvisticii dau cercetării științifice o temeinică fundamentare filozofică și largi perspective de activitate științifică creatoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1952, nr. 297, 3/5.
      surse: DLRLC
    • Înarmată cu concepția materialist-dialectică, lingvistica din țara noastră își desfășoară din plin activitatea. L. ROM. 1955, nr. 5, 9.
      surse: DLRLC
    • Lingvistica s-a putut constitui ca știință independentă numai datorită faptului că limba are trăsăturile ei specifice și legile ei proprii de dezvoltare. MACREA, F. 14.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Activitate în cadrul acestei științe.
      exemple
      • Lingvistica sovietică se găsește astăzi într-o etapă de mare înflorire. L. ROM. 1953, nr. 1, 15.
        surse: DLRLC
    • 1.2. Lingvistică generală = domeniu al lingvisticii care studiază limba din punctul de vedere al trăsăturilor ei generale, de mijloc de comunicare specific omului.
      surse: DEX '09 MDN '00
    • 1.3. Lingvistică diacronică = studiu al faptelor de limbă privite în evoluția lor.
      surse: DEX '09
    • 1.4. Lingvistică sincronică = studiu al faptelor de limbă așa cum se prezintă ele la un moment dat.
      surse: DEX '09
    • 1.5. Lingvistică matematică = disciplină care studiază fenomenele de limbă cu mijloace matematice.
      surse: DN
    • 1.6. Lingvistică comparativă = disciplină care studiază comparativ concordanțele fonetice, semantice și gramaticale din mai multe limbi.
      surse: MDN '00
    • 1.7. Lingvistică structurală = disciplină care studiază relațiile dintre elementele limbii și caracterul sistematic al acesteia.
      surse: MDN '00
    • surse: MDN '00

etimologie: