2 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

LÂNCEZÍ, lâncezesc, vb. IV. Intranz. (Despre oameni) A se afla într-o stare de slăbiciune sau de moleșeală; a nu avea chef de nimic. ♦ Fig. (Despre activități) A stagna. – Din lânced.

LÂNCEZÍ, lâncezesc, vb. IV. Intranz. (Despre oameni) A se afla într-o stare de slăbiciune sau de moleșeală; a nu avea chef de nimic. ♦ Fig. (Despre activități) A stagna. – Din lânced.

lâncezi vi [At: COD. VOR.2 262 / V: (înv) ~ngezi / Pzi: ~zesc / E: lânced] 1 (D. oameni) A fi într-o stare de slăbiciune, de moleșeală. 2 (D. activități) A stagna. 3 (D. plante) A se ofili. 4 (D. oameni) A se complace în inactivitate Si: a lenevi, a trândăvi.

A LÂNCEZÍ ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A fi lânced; a se afla în depresiune morală și moleșeală fizică. 2) fig. (despre acțiuni) A se opri din desfășurarea normală; a nu progresa; a stagna. /Din lânced

lâncezì v. 1. a fi într’o stare de slăbiciune îndelungată; 2. a suferi de continuitatea unui rău: a lâncezi în mizerie; 3. a-și consuma puterile: acest arbore lâncezește din lipsă de apă; 4. fig. a fi lipsit de vigoare, de vioiciune: interesul lâncezește în actul al treilea.

LẤNCED, -Ă, lâncezi, -de, adj. 1. (Înv.) Slăbit de boală, sleit de puteri. 2. Lipsit de vigoare sau de energie; moale. – Lat. languidus.

LẤNCED, -Ă, lâncezi, -de, adj. 1. (Înv.) Slăbit de boală, sleit de puteri. 2. Lipsit de vigoare sau de energie; moale. – Lat. languidus.

lânced, ~ă a [At: COD. VOR.2 232 / V: (înv) ~nged / Pl: ~ezi, ~e / E: ml languidus] 1 (Înv; d. oameni) Slăbit de boală Si: suferind. 2 (D. oameni, d. corpul, fața etc. lor) Lipsit de vitalitate Si: extenuat, istovit, vlăguit. 3 (D. plante) Plăpând. 4 (Îvr) Nesigur. 5 (Fig; d. activități) Care stagnează. 6 (Fig) Lipsit de importanță. 7 (D. ochi, privire) Languros. 8 (D. ritm, mișcare) Lent. 9 (D. glas, sunete, lumină etc.) Cu intensitate scăzută. 10 (D. vreme, fenomene ale naturii etc.) Moale. 11 (D. mirosuri) Stătut. 12 (Îvr; d. mâncăruri) Lipsit de gust Si: fad.

LÎ́NCED, -Ă, lîncezi, -de, adj. Slăbit de boală, sleit de puteri, lipsit de vigoare sau de energie. O mamă lîngă prunca tînjitoare A-ntors doi lîncezi ochi cu-amărăciune, Ca două plîngeri înspre soare-apune. TOMA, C. V. 69. Doarme, dar rece-i tot ca gheața Și parcă-n pieptu-i lînced de mult s-a stins viața. COȘBUC, P. II 187. ◊ Fig. Să ne aducem pururi aminte de Eminescu, cel mai ales între toți scriitorii acestui neam, apărut pe neașteptate în literatura lîncedă și convențională a epocii. SADOVEANU, E. 75. Acea lîncedă și searbădă monotonie a unora din cîntecele nemțești. ODOBESCU, S. III 100.

LÎNCEZÍ, lîncezesc, vb. IV. Intranz. (Despre persoane) A fi într-o stare de slăbiciune sau de moleșeală, a sta în apatie, în inactivitate; (despre acțiuni, activități etc.) a stagna. Mulți seculi lîncezit-am sub a pieirii ceață. ALECSANDRI, P. III 567. ◊ Fig. Cunoști acea cîmpie... unde avîntul moare Sau jalnic lîncezește? MACEDONSKI, O. I 130.

LÂNCED ~dă (~zi, ~de) 1) Care este lipsit de vigoare; fără energie și forță vitală. 2) înv. Care este slăbit din cauza unei boli; sleit de puteri. /<lat. languidus

lânced a. 1. slăbit (de suferință); 2. fără putere sau vioiciune. [Vechiu-rom. lânged = lat. LANGUIDUS].

lî́nced, -ă adj. (lat. lánguidus, influențat de rînced. V. lîngoare). Slăbit de boală saŭ de suferință. Vechĭ. Lînged, bolnav care zace.

lîncezésc v. intr. (d. lînced). Îs lînced, zac orĭ staŭ fără putere, sufer, gogesc, tînjesc: bolnavu lîncezea în pat, florile lîncezeaŭ fără apă. Fig. A lîncezi într’o funcțiune, în închisoare; societatea lîncezea; interesu acesteĭ pĭese teatrale lîncezește în actu al doilea. V. vegetez.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

lâncezí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lâncezésc, imperf. 3 sg. lâncezeá; conj. prez. 3 să lâncezeáscă

lâncezí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. lâncezésc, imperf. 3 sg. lâncezeá; conj. prez. 3 sg. și pl. lâncezeáscă

lấnced adj. m., pl. lấncezi; f. lấncedă, pl. lấncede

lânced adj. m., pl. lâncezi; f. sg. lâncedă, pl. lâncede

arată toate definițiile

Intrare: lâncezi
verb (V401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • lâncezi
  • lâncezire
  • lâncezit
  • lâncezitu‑
  • lâncezind
  • lâncezindu‑
singular plural
  • lâncezește
  • lânceziți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • lâncezesc
(să)
  • lâncezesc
  • lâncezeam
  • lâncezii
  • lâncezisem
a II-a (tu)
  • lâncezești
(să)
  • lâncezești
  • lâncezeai
  • lânceziși
  • lânceziseși
a III-a (el, ea)
  • lâncezește
(să)
  • lâncezească
  • lâncezea
  • lâncezi
  • lâncezise
plural I (noi)
  • lâncezim
(să)
  • lâncezim
  • lâncezeam
  • lâncezirăm
  • lânceziserăm
  • lâncezisem
a II-a (voi)
  • lânceziți
(să)
  • lânceziți
  • lâncezeați
  • lâncezirăți
  • lânceziserăți
  • lânceziseți
a III-a (ei, ele)
  • lâncezesc
(să)
  • lâncezească
  • lâncezeau
  • lâncezi
  • lânceziseră
lângezi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: lânced
lânced adjectiv
adjectiv (A3)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • lânced
  • lâncedul
  • lâncedu‑
  • lâncedă
  • lânceda
plural
  • lâncezi
  • lâncezii
  • lâncede
  • lâncedele
genitiv-dativ singular
  • lânced
  • lâncedului
  • lâncede
  • lâncedei
plural
  • lâncezi
  • lâncezilor
  • lâncede
  • lâncedelor
vocativ singular
plural
lânged
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

lâncezi lângezi

  • 1. (Despre oameni) A se afla într-o stare de slăbiciune sau de moleșeală; a nu avea chef de nimic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: vegeta attach_file 2 exemple
    exemple
    • Mulți seculi lîncezit-am sub a pieirii ceață. ALECSANDRI, P. III 567.
      surse: DLRLC
    • figurat Cunoști acea cîmpie... unde avîntul moare Sau jalnic lîncezește? MACEDONSKI, O. I 130.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • lânced
    surse: DEX '98 DEX '09

lânced lânged

  • 1. învechit Slăbit de boală, sleit de puteri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Lipsit de vigoare sau de energie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: moale attach_file 4 exemple
    exemple
    • O mamă lîngă prunca tînjitoare A-ntors doi lîncezi ochi cu-amărăciune, Ca două plîngeri înspre soare-apune. TOMA, C. V. 69.
      surse: DLRLC
    • Doarme, dar rece-i tot ca gheața Și parcă-n pieptu-i lînced de mult s-a stins viața. COȘBUC, P. II 187.
      surse: DLRLC
    • figurat Să ne aducem pururi aminte de Eminescu, cel mai ales între toți scriitorii acestui neam, apărut pe neașteptate în literatura lîncedă și convențională a epocii. SADOVEANU, E. 75.
      surse: DLRLC
    • figurat Acea lîncedă și searbădă monotonie a unora din cîntecele nemțești. ODOBESCU, S. III 100.
      surse: DLRLC

etimologie: