13 definiții pentru stagna

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

STAGNÁ, pers. 3 stagnează, vb. I. Intranz. (Despre fluide) A sta pe loc, a nu curge. ♦ Fig. (Despre abstracte) A nu realiza niciun progres; a nu se dezvolta, a nu progresa. – Din fr. stagner, lat. stagnare.

stagna [At: BARCIANU / Pzi: 3 ~nea / E: fr stagner, lat stagnare] 1 vi (D. ape, pex; rar, d. lichide) A nu curge. 2 (D. ape, pex; rar, d. lichide) A-și înceta mișcarea în direcția pantei (adunându-se pe un teren plan sau într-un loc mai coborât) Si: (reg) a băltăci (2), a bălti2. 3 (Pan; d. mirosuri, căldură etc.) A continua să existe Si: a persista. 4 (Fig; d. procese, fenomene, acțiuni etc.) A sta pe loc Si: a lâncezi, a tânji, a trena. 5 (Fig; d. procese, fenomene, acțiuni etc.) A nu progresa.

STAGNÁ, pers. 3 stagnează, vb. I. Intranz. (Despre fluide) A sta pe loc, a nu curge. ♦ Fig. (Despre abstracte) A nu realiza nici un progres; a nu se dezvolta, a nu progresa. – Din fr. stagner, lat. stagnare.

STAGNÁ, stagnez, vb. I. Intranz. (Despre abstracte) A sta pe loc, a se opri, a nu înainta, a nu se dezvolta, a nu progresa. Munca stagnează. ♦ (Despre ape) A nu curge, a nu se mișca.

STAGNÁ vb. I. intr. 1. (Despre ape) A se opri, a sta, a nu curge. 2. (Despre abstracte) A sta pe loc, a se afla în inactivitate. [< fr. stagner, cf. lat. stagnare < stagnum – mlaștină].

STAGNÁ vb. intr. 1. (despre ape) a sta. 2. (despre abstracte) a sta pe loc, a nu se dezvolta. (< fr. stagner, lat. stagnare)

A STAGNÁ pers. 3 ~eáză intranz. 1) A se afla în stare de inactivitate; a sta pe loc. 2) (despre ape) A fi în nemișcare. 3) fig. A se opri din dezvoltarea ascendentă; a nu progresa. /<fr. stagner, lat. stagnare

*stagnéz v. intr. (lat. stagnare, d. stagnam, ĭaz, baltă). Staŭ nemișcat, nu curg: apa lacurilor stagnează, (fig.) negoțu stagnează.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

stagna (a ~) vb., ind. prez. 3 stagnea

stagná vb., ind. prez. 1 sg. stagnéz, 3 sg. și pl. stagneáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

STAGNÁ vb. 1. (reg.) a băltăci, a (se) bălti. (Apa de ploaie ~ pe ogor.) 2. a lâncezi, a trena. (Afacerile ~.) 3. (fig.) a lâncezi, a vegeta, (rar fig.) a tânji. (Viața orașului ~.)

STAGNA vb. 1. (reg.) a băltăci, a (se) bălti. (Apa de ploaie ~ pe ogor.) 2. a lîncezi, a trena. (Afacerile ~.) 3. (fig.) a lîncezi, (rar fig.) a tînji. (Viața orașului ~.)

Intrare: stagna
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • stagna
  • stagnare
  • stagnat
  • stagnatu‑
  • stagnând
  • stagnându‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • stagnea
(să)
  • stagneze
  • stagna
  • stagnă
  • stagnase
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • stagnea
(să)
  • stagneze
  • stagnau
  • stagna
  • stagnaseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

stagnaverb

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.