2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

JUISÁRE, juisări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a juisa și rezultatul ei. [Pr.: ju-i-] – V. juisa.

juisare sf [At: DEX2 / P: ju-i~ / Pl: ~sări / E: juisa] (Frm) 1 Bucurie datorată plăcerilor vieții. 2 Atingere a plăcerii sexuale maxime.

JUISÁRE, juisări, s. f. Acțiunea de a juisa și rezultatul ei. [Pr.: ju-i-] – V. juisa.

JUISÁRE s.f. (Franțuzism) Acțiunea de a juisa și rezultatul ei; petrecere, veselire. [Pron. ju-i-. / < juisa].

JUISÁ, juisez, vb. I. Intranz. (Livr.) A se bucura de plăcerile vieții. ♦ A simți plăcerea sexuală maximă, a avea orgasm. [Pr.: ju-i-] – Din fr. jouir (după juisor).

juisa vi [At: DN / P: ju-i~ / Pzi: ~sez / E: fr jouir (după juisor)] (Frm) 1 A se bucura de plăcerile vieții. 2 A avea orgasm.

JUISÁ, juisez, vb. I. Intranz. A se bucura de plăcerile vieții. ♦ A simți plăcerea sexuală maximă, a avea orgasm. [Pr.: ju-i-] – Din fr. jouir (după juisor).

JUISÁ, juisez, vb. I. Intranz. (Franțuzism; urmat de determinări introduse prin prep. «de») A se bucura din plin de plăcerile pe care le oferă viața. – Pronunțat: ju-i-.

JUISÁ vb. I. intr. (Franțuzism) A se bucura, a profita de plăcerile vieții. [Pron. ju-i-. / cf. fr. jouir].

JUISÁ vb. intr. 1. a se bucura, a profita de plăcerile vieții. 2. a simți plăcerea maximă a actului sexual, a avea orgasm. (după fr. jouir)

A JUISÁ ~éz intranz. A se bucura din plin de plăcerile vieții; a avea plăceri vii. /<fr. jouir


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

juisáre (livr.) (ju-i-) s. f., g.-d. art. juisắrii; pl. juisắri

juisáre s. f. (sil. ju-i-), g.-d. art. juisării; pl. juisări

juisá (a ~) (livr.) (ju-i-) vb., ind. prez. 3 juiseáză

juisá vb. (sil. ju-i-), ind. prez. 3 sg. și pl. juiseáză; conj. prez. 3 sg. și pl. juiséze

Intrare: juisare
  • silabație: ju-i-sa-re info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • juisare
  • juisarea
plural
  • juisări
  • juisările
genitiv-dativ singular
  • juisări
  • juisării
plural
  • juisări
  • juisărilor
vocativ singular
plural
Intrare: juisa
  • silabație: ju-i-sa info
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • juisa
  • juisare
  • juisat
  • juisatu‑
  • juisând
  • juisându‑
singular plural
  • juisea
  • juisați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • juisez
(să)
  • juisez
  • juisam
  • juisai
  • juisasem
a II-a (tu)
  • juisezi
(să)
  • juisezi
  • juisai
  • juisași
  • juisaseși
a III-a (el, ea)
  • juisea
(să)
  • juiseze
  • juisa
  • juisă
  • juisase
plural I (noi)
  • juisăm
(să)
  • juisăm
  • juisam
  • juisarăm
  • juisaserăm
  • juisasem
a II-a (voi)
  • juisați
(să)
  • juisați
  • juisați
  • juisarăți
  • juisaserăți
  • juisaseți
a III-a (ei, ele)
  • juisea
(să)
  • juiseze
  • juisau
  • juisa
  • juisaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

juisare

etimologie:

  • vezi juisa
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

juisa

  • 1. livresc A se bucura de plăcerile vieții.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. A simți plăcerea sexuală maximă, a avea orgasm.
      surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie: