7 definiții pentru juisare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
JUISARE, juisări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a juisa și rezultatul ei. [Pr.: ju-i-] – V. juisa.
juisare sf [At: DEX2 / P: ju-i~ / Pl: ~sări / E: juisa] (Frm) 1 Bucurie datorată plăcerilor vieții. 2 Atingere a plăcerii sexuale maxime.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
JUISARE, juisări, s. f. Acțiunea de a juisa și rezultatul ei. [Pr.: ju-i-] – V. juisa.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
JUISARE s.f. (Franțuzism) Acțiunea de a juisa și rezultatul ei; petrecere, veselire. [Pron. ju-i-. / < juisa].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
juisare (livr.) (desp. ju-i-) s. f., g.-d. art. juisării; pl. juisări
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de Anca Alexandru
- acțiuni
juisare (livr.) (ju-i-) s. f., g.-d. art. juisării; pl. juisări
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
juisare s. f. (sil. ju-i-), g.-d. art. juisării; pl. juisări
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: ju-i-sa-re
substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
juisare, juisărisubstantiv feminin
-
- 1.1. Bucurie datorată plăcerilor vieții. MDA2
- 1.2. Atingere a plăcerii sexuale maxime. MDA2
-
etimologie:
- juisa DEX '09 MDA2 DEX '98 DN