16 definiții pentru jucător


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

jucător, ~oare [At: CORESI, EV. 546/9 / Pl: ~i, ~oare / E: juca + -tor] 1 smf Persoană care practică un joc (24) sportiv. 2 smf Persoană care practică un joc (2) de societate. 3 smf Persoană care practică un joc (8) de noroc. 4 smf Dansator. 5-6 smf, a (Persoană) care participă la un dans popular. 7-8 smf, a (Sportiv) care ia parte la un meci. 9-10 smf, a (Reg) (Persoană) care participă la o petrecere populară cu horă. 11 a (D. oameni) Vioi. 12 a (D. oameni) Neastâmpărat. 13 a (D. un obiect, o piesă) Care se mișcă tot timpul. 14 a (D. un obiect, o piesă) Care nu stă fix.

JUCĂTÓR, -OÁRE, jucători, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care practică un joc sportiv, de societate, de noroc etc. 2. (Pop.) Dansator. ♦ (Adjectival) Jucăuș, zglobiu. – Juca + suf. -ător.

JUCĂTÓR, -OÁRE, jucători, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care practică un joc sportiv, de societate, de noroc etc. 2. (Pop.) Dansator. ♦ (Adjectival) Jucăuș, zglobiu. – Juca + suf. -ător.

JUCĂTÓR, -OÁRE, jucători, -oare, s. m. și f. (Uneori urmat de determinări care arată felul jocului) 1. Persoană care joacă un joc sportiv, de societate, de noroc etc. Din pricina unui jucător, partida s-a întrerupt. CAMIL PETRESCU, U. N. 117. Între acești muri afumați, plini de mirosul tutunului, de trăncănirea jucătorilor de domino... ardeau lămpi somnoroase. EMINESCU, N. 35. 2. (Popular) Dansator de dansuri populare. Bucuria jucătorilor izbucnea în frînturi de strigăte, în floricele de pași ritmați. REBREANU, R. I 128. ♦ (Adjectival, rar) Jucăuș, neastîmpărat, zglobiu. În genere, aceste păsări sînt sălbatice, puțin jucătoare, mai mult triste. ODOBESCU, S. III 27.

JUCĂTOR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. 1) Persoană care practică un joc sportiv sau de noroc. ~ de tenis. 2) pop. Persoană care dansează, care joacă; dansator. /a (se) juca + suf. ~ător

jucătór, -oáre adj. și s. Care joacă: jucător de cărțĭ, jucător de horă, jucător pe funie (acrobat).

antrenór-jucătór s. m. Persoană care are dubla funcție de antrenor și de jucător ◊ „Aveți dreptate, în privința antrenorilor-jucători părerile sunt împărțite.” Fl. 14 II 86 p. 20. ◊ „După ce G. M. a fost suspendat pentru cumul de cartonașe galbene, a venit rândul altui antrenor-jucător [...] să guste din amarul tușei.” Săpt. 5 IX 86 p. 8 (din antrenor + jucător)

jucătór-rezérvă s. m. Jucător care poate înlocui pe un titular ◊ „[Numele] unui jucător-rezervă [la fotbal]” I.B. 9 XI 66 p. 4 (din jucător [de] rezervă)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

jucătór s. m., pl. jucătóri

jucătór s. m., pl. jucătóri

jucătoáre s. f., g.-d. art. jucătoárei; pl. jucătoáre

jucătoáre s. f., g.-d. art. jucătoárei; pl. jucătoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

JUCĂTÓR s. dansator, (pop.) dănțuitor. (~ într-un ansamblu popular.)

JUCĂTOR s. dansator, (pop.) dănțuitor. (~ într-un ansamblu popular.)


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

jucător, jucători s. m. (intl.) martor mincinos.

jucătoare s. f. invar. (intl.) martoră mincinoasă.

Intrare: jucător
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • jucător
  • jucătorul
  • jucătoru‑
plural
  • jucători
  • jucătorii
genitiv-dativ singular
  • jucător
  • jucătorului
plural
  • jucători
  • jucătorilor
vocativ singular
  • jucătorule
  • jucătore
plural
  • jucătorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

jucător jucătoare

  • 1. Persoană care practică un joc sportiv, de societate, de noroc etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX 2 exemple
    exemple
    • Din pricina unui jucător, partida s-a întrerupt. CAMIL PETRESCU, U. N. 117.
      surse: DLRLC
    • Între acești muri afumați, plini de mirosul tutunului, de trăncănirea jucătorilor de domino... ardeau lămpi somnoroase. EMINESCU, N. 35.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Bucuria jucătorilor izbucnea în frînturi de strigăte, în floricele de pași ritmați. REBREANU, R. I 128.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Juca + sufix -ător.
    surse: DEX '09 DEX '98 NODEX