opțiuni
  • info

10 definiții pentru dănțuitor

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

DĂNȚUITOR, -OARE, dănțuitori, -oare, s. m. și f. (Pop.) Dansator. [Pr.: -țu-i-] – Dănțui + suf. -tor.

DĂNȚUITOR, -OARE, dănțuitori, -oare, s. m. și f. (Pop.) Dansator. [Pr.: -țu-i-] – Dănțui + suf. -tor.

dănțuitor, ~oare smf [At: DLR / P: ~țu-i~ / Pl: ~i, ~oare / E: dănțui + -tor] (Pop) Dansator.

DĂNȚUITOR, -OARE dănțuitori, -oare, s. m. și f. (Învechit) Dansator. Renumele minunatei dănțuitoare zburase peste orașele Ahaiei și ajunsese pînă în capitala lumii. GALACTION, O. I 425. ◊ (Adjectival) Perechile dănțuitoare alunecă în valuri de voluptate pe parchetul de oglindă. GALACTION, O. I 395. În ploaie de confetti saltă Părechile dănțuitoare. TOPÎRCEANU, B. 66.

DĂNȚUITOR ~i m. pop. v. DANSATOR. [Sil. -țu-i-] /a dănțui + suf. ~tor

dănțuitor m. cel ce dănțuiește, jucăuș.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!dănțuitor (pop., înv.) (desp. -țu-i-) adj. m., s. m., pl. dănțuitori; adj. f., s. f. sg. și pl. dănțuitoare

dănțuitor (pop.) (-țu-i-) s. m., pl. dănțuitori

dănțuitor s. m., pl. dănțuitori

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

DĂNȚUITOR s. v. dansator, jucător.

dănțuitor s. v. DANSATOR. JUCĂTOR.

Intrare: dănțuitor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • dănțuitor
  • dănțuitorul
  • dănțuitoru‑
plural
  • dănțuitori
  • dănțuitorii
genitiv-dativ singular
  • dănțuitor
  • dănțuitorului
plural
  • dănțuitori
  • dănțuitorilor
vocativ singular
  • dănțuitorule
plural
  • dănțuitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

dănțuitor, dănțuitorisubstantiv masculin
dănțuitoare, dănțuitoaresubstantiv feminin

  • 1. popular Dansator, jucător. DEX '09 DEX '98
    sinonime: dansator jucător
    • format_quote Renumele minunatei dănțuitoare zburase peste orașele Ahaiei și ajunsese pînă în capitala lumii. GALACTION, O. I 425. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival Perechile dănțuitoare alunecă în valuri de voluptate pe parchetul de oglindă. GALACTION, O. I 395. DLRLC
    • format_quote (și) adjectival În ploaie de confetti saltă Părechile dănțuitoare. TOPÎRCEANU, B. 66. DLRLC
etimologie:
  • Dănțui + sufix -tor. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.